Transparenta la ei si la noi

Comisia Europeana analizeaza, in aceste zile, un proiect extrem de important, axat pe transparentizarea structurilor Uniunii Europene si a actiunilor derulate la acest nivel. Baza discutiilor o constituie initiativa vicepresedintelui Comisiei, estonianul Siim Kallas, responsabil pentru probleme administrative, audit si anti-frauda. Este vorba, mai precis, despre documentul intitulat "Initiativa europeana pentru transparenta", trecut deja prin dezbatere publica, izvor pentru legile ce vor fi adoptate in perioada urmatoare. Proiectul vizeaza realizarea unui proces administrativ transparent la nivelul Uniunii, pana in anul 2008. Iata principalele obiective: publicarea informatiilor referitoare la beneficiarii fondurilor UE, combaterea fraudelor, clarificarea activitatii de lobby, infiintarea de standarde etice pentru legislatorii unionali. Majoritatea tarilor care fac parte din Uniunea Europeana au reglementate aceste practici. Sau o buna parte din ele. Comisia incearca acum sa armonizeze procedurile si sa le transforme in reguli unanim impartasite de entitatile componente. In aceasta dezbatere europeana pe tema transparentei, vocea Romaniei nu se aude. De ce?
Avem, pe de o parte, legi care permit accesul la informatiile de interes public, asigura transparenta procesului decizional, reglementeaza incompatibilitatea. Toate au fost adoptate cu sula aderarii in coaste. "Pentru ca este cerinta UE". Pe de alta parte, in practica, zi de zi ne izbim de reprezentari ale secretului. In institutii, la ghiseu. Daca esti prea curios, demnitarul iti flutura in fata secretul de stat, politicianul - protectia datelor cu caracter personal, functionarul - secretul de serviciu. In concluzie, avem ceva teorie, dar prea putina practica si prea multa ne-bunavointa.
In loc sa ne lumineze, transparent, varfurile natiunii ne baga si mai tare in ceata. Aflam de la presedinte ca el, in calitate de sef al statului, nu a reusit sa aiba acces "la contractele interne ale baietilor destepti cu furnizorii de energie". Basescu reclama transferarea "intempestiva" a OPSPI la AVAS, iar Tariceanu, aparandu-se, ii aminteste ca mutarea a fost discutata in prealabil, numai ca, intre timp, PD a iesit din ecuatie.
Lipsa de transparenta? Avem nenumarate exemple din partea ambelor Palate. La Cotroceni s-a tras cortina inca din timpul crizei ostaticilor. Si jos a ramas chiar si in cazul proiectelor de lege privind siguranta/securitatea nationala (neadoptate nici pana in prezent). Iar la Victoria, ca veni vorba de OPSPI, s-a impamantenit obiceiul de a explica abia dupa cateva zile actele normative adoptate. Politica usilor inchise in nas guverneaza in ambele locatii.
Secretomania institutionala si comunicarea trunchiata sau in dodii - inca in floare la noi - nu fac altceva decat sa sporeasca neincrederea oamenilor in democratie, in practicile si reprezentantii acesteia. Intram in Europa informati "din culise", pe "surse", cu jumatati de adevar marturisite de decidenti, ori complet tampiti.
Dupa 1 ianuarie 2007 vom sesiza, probabil, importanta deschiderii, a ne-ascunzisului. Cei interesati de fonduri structurale se vor intreba de ce nu exista o evidenta publica a tuturor beneficiarilor de bani obtinuti pe proiecte, lobby-sti romani vor constata ca la ei in tara nu exista reglementari pentru activitatea pe care o desfasoara, iar departamentele anti-frauda se vor ingrijora ca pistele lor pornesc exclusiv din informatiile publicate in ziare.
Un ultim argument in favoarea transparentei: publicarea contractului de privatizare a Petrom pe site-ul ZIUA a atras, in numai o saptamana, aproape 10.000 de curiosi. Pentru comparatie, pagina de Internet a Presedintiei inregistreaza, saptamanal, in jur de 9000 de vizitatori.

---

Despre autor: