O singura abtinere si un singur vot impotriva s-au consemnat in momentul adoptarii ieri, in Camera Deputatilor, a primei legi care reglementeaza regimul cultelor in Romania postdecembrista.

Proiectul propus de Ministerul Culturii recunoaste pluralismul confesional si procedurile pe care cultele religioase trebuie sa le indeplineasca pentru a fi recunoscute de catre statul roman si pentru a primi bani de la bugetul de stat. Legea cultelor a fost disputata vreme de 15 ani in rindul politicienilor romani, care au glisat intre acordarea unui statut privilegiat Bisericii Ortodoxe Romane - prin recunoasterea acesteia ca religie nationala - si stabilirea unor criterii nediscriminatorii intre toate cultele.

Potrivit textului adoptat, nu exista notiunea de „religie de stat", astfel ca Biserica Ortodoxa nu mai este declarata nationala. Pentru declararea unei asociatii religioase drept cult recunoscut, aceasta trebuie sa fi functionat neintrerupt pe teritoriul Romaniei pentru o perioada de 12 ani si sa aiba adeziunile a cel putin 0,1% din populatia tarii la ultimul recensamint. Adoptarea acestui text a stirnit controverse, deoarece miza a fost de fapt accesul la anumite fonduri. Primul capitol al legii, in care se doreste reglementarea raporturilor dintre Biserica si stat, declara cultele recunoscute de utilitate publica, care sint indreptatite la finantari din partea statului in raport cu numarul de credinciosi cetateni romani pe care ii are, ceea ce ar putea institui unele privilegii pentru BOR.

Proiectul include si un articol criticat de catre unele ONG-uri, potrivit caruia in Romania sint interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa, fiind interzisa ofensa publica adusa simbolurilor religioase. Organizatiile nonguvernamentale au apreciat ca introducerea acestui text poate conduce la cenzura si la limitarea dreptului de libera expresie.

Legea libertatii religioase a dorit sa faca o departajare intre culte, cele 18 deja recunoscute, si dreptul de asociere. In acest sens, presedintele Comisiei juridice, deputatul PC Sergiu Andon, a propus un amendament, care a si fost acceptat, ca libertatea religioasa sa se poata exercita si in cadrul asociatiilor religioase, definite ca persoane juridice alcatuite din cel putin 300 de persoane, care se asociaza in vederea manifestarii unei credinte religioase.