Exista scriitori nascuti sa puna intrebari lumii in care traim. Si exista scriitori care dau raspunsuri intrebarilor noastre. Prea putini sint acei care fac amindoua lucrurile deopotriva, prea putini cei care intreaba si raspund. Cu egala maiestrie. Cu aceeasi mistuire launtrica. Cred ca Duras este din aceasta categorie, destul de rara. Iar cartile ei sint ample interogatii care incifreaza raspunsul. Povestea de dragoste scrisa de ea si oferita, astazi, de „Cotidianul" este, in termenii unei povesti de dragoste (adica redusa doar la desenul amoros), aproape banala. Scris sacadat pe alocuri, asemenea unei batai de inima, romanul isi dezvaluie frumusetea stranie, ca o moneda mereu rotitoare, in fiecare pagina. Va cadea pe intrebare? Ne va ascunde raspunsul? Pentru Duras, ca si pentru cei vechi, nimic din ceea ce e omenesc nu-i e strain. Dar ea vrea mai mult. Intrebarile ei duc mai departe, patrund mai adinc, descos ultime injghebari de celule. Scriitoarea vrea sa stie ce e mai mult decit omenesc, ce e dincolo de firea noastra. In limitarile trupului autoarea iscodeste lipsa de limite.

Intrebare si raspuns. Cadere in abis, inaltare la ceruri. Dar adapostim noi, in datele marginirii noastre, un abis? O intrebare directa, acida, neasteptata. Rasplatita de un raspuns tulburator. Este dragostea scurtatura mortii?

Veti gasi aceasta intrebare ascunsa in tesatura simpla, aspra a textului. In sfisierea necontenita a sufletelor involburate din roman. Raspunsul e imprastiat in toate ungherele.

Sint oare in numar egal intrebarile si raspunsurile acestei carti? Ne imbogateste Duras macar cu o stringere de inima? Raspunsul il aflati numai citind.

Colectia COTIDIANUL. Intra in carti! </o:p>