Theodor Stolojan a girat, in anul in care a fost premier, mai multe afaceri paguboase pentru statul roman. Peste opt miliarde de euro constituie datoria pe care romanii o au de platit pentru creditele pe care statul le-a garantat, la propunerile "Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior" (CIGCCE). Desi au fost angajate in intervalul '91-'92, efectele angajamentelor lui Stolojan se simt si dupa 15 ani. Stolojan este fondatorul CIGCCE, prin emiterea HG 844 din 20 decembrie 1991 care reglementeaza infiintarea si functionarea respectivului organism. Comitetul a angajat in continuare credite, dupa modelul "Stolojan" si sub alte guvernari, ceea ce-l face pe fostul premier unul dintre cei mai importanti autori morali ai pagubelor platite de romani.
Multe dintre credite au fost angajate contra unor comisioane grase. Ele au fost contractate de catre agenti economici si diverse institutii ale statului - de la Ministerul Sanatatii pana la Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, de la Ministerul Apararii Nationale pana la cel al Administratiei si Internelor sau al Transporturilor. Sume uriase au fost garantate de institutii ale statului, fara fundamentare economica sau cu motivatii fanteziste. Aproape o jumatate de miliard de euro a fost contractat si cheltuit, spre exemplu, pentru dotari in domeniul sanatatii, care este cel mai prost dotat din UE.
Afacerea "Ocrim"
Cat timp a fost premier, in mandatul de un an, o luna si doua zile in perioada 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992, Theodor Stolojan a girat multe afaceri paguboase pentru statul roman si, implicit, pentru cetatenii platitori corecti de taxe si impozite. Prin HG 395 din 20 iulie 1992, Stolojan autorizeaza "garantarea unui credit extern contractat de Societatea Comerciala Mixta "Ocrim Romania" - SA Bucuresti." In articolul unic al hotararii de Guvern, contrasemnata de secretarul de stat Alexandru Parvescu, de la Industrie, de George Danielescu, ministrul Economiei si Finantelor, si de Petru Marculescu, ministrul Agriculturii si Alimentatiei, se spune: "Guvernul Romaniei autorizeaza garantarea, prin Ministerul Economiei si Finantelor, a creditului extern in valoare de 23.423.319 dolari S.U.A., cu o perioada de rambursare de 11 ani, din care o perioada de gratie de 3 ani, contractat de Societatea Comerciala Mixta "Ocrim Romania" - S.A. Bucuresti cu "American Express Bank Ltd", pentru protectia de instalatii complete de morarit de medie si mare capacitate." Firma mixta romano-italiana nu a facut nici o afacere cu morile de grau, a dat faliment, banii s-au dus, iar romanii trebuie sa plateasca in contul datoriei.
Gaura "Grand"
O alta "gaura" data prin intermediul lui "draga Stolo" s-a facut prin HG 67 din 12 februarie 1992. "Se imputerniceste Ministerul Economiei si Finantelor ca, in numele Guvernului, sa elibereze o scrisoare de garantie pentru banca "Girozentrale und Bank der osterreichischen Sparkassen AG" din Austria privind creditul ce se acorda Societatii Companiilor Hoteliere "Grand", persoana juridica romana, cu capital mixt, pentru executarea lucrarilor de investitii la hotelul "Grand" din Calea 13 Septembrie, Bucuresti. Garantarea creditului se va face cu respectarea legislatiei romane in vigoare", este scris in articolul unic al hotararii de guvern, contrasemnata de Constantin Fota, ministrul Comertului si Turismului. Suma totala garantata a fost de 103,39 milioane euro. Un alt credit "garantat" de Stolo este cel destinat "proiectului de telecomunicatii", prin care Regia Autonoma ROMTELECOM primeste un imprumut de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in valoare de 142 de milioane de euro, in urma Acordului de garantie din 27 februarie 1992 incheiat intre Romania si BERD.
De altfel, Stolojan este "fondatorul" "Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior", prin emiterea HG 844 din 20 decembrie 1991 care reglementeaza infiintarea respectivului organism. Si dupa ce Stolojan n-a mai fost premier, Comitetul a functionat dupa aceeasi reteta, angajand imense datorii la stat, ceea ce-l califica pe Stolojan ca autor moral al acestui jaf pe spinarea contribuabilului. Bineinteles, contra unor comisioane importante despre care cei implicati, de la nivelurile executive, se feresc sa vorbeasca. Presedinte al Comitetului Interministerial din perioada cabinetului Stolojan a fost nimeni altul decat Nicolae Vacaroiu, secretar de stat in Ministerul Finantelor, cel care, pe 19 noiembrie 1992 avea sa-i succeada lui Stolo in fotoliul de premier si sa incurajeze activitatea CIGCCE. In continuare prezentam "reculul" tunurilor care s-au dat pe seama banului public.
Executarea silita, singura solutie
In executare silita se afla societati care trebuie sa returneze statului suma totala de 270 de milioane de dolari.
In acest caz, situatia este mai complicata pentru Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare (SNIF SA), care trebuie sa returneze Finantelor 85.433.896,87 dolari, in conditiile in care este nevoita sa disponibilizeze circa 2800 de angajati, compania urmand sa achite plati compensatorii in valoare de 2,7 milioane lei (27 miliarde lei vechi).
Pomicola SA, un alt caz de risipa din lunga lista a Finantelor, a scapat de orice constrangere, intrucat nu mai are nici un bun in patrimoniu, creanta statului, in valoare de 22.720.882,29 dolari urmand a fi stinsa atunci cand se va putea, la sfantu'-asteapta! In cazul Contransimex, firma aflata in gratiile tuturor ministrilor Transporturilor, autoritatile au facut noi demersuri in vederea obtinerii acordului bancii externe pentru executarea silita a societatii, in vederea recuperarii unei creante de 102.919.304,73 dolari.
Pe lista celor care trebuie executati silit pentru recuperarea sumelor neachitate la scadenta se mai afla si Eximpan SRL, cu 5,3 milioane dolari, Tomistone SA, cu 10 milioane dolari, Sidermet SA, care trebuie sa returneze 20,6 milioane dolari, si Novatex SA, care figureaza cu o datorie de 22,7 milioane dolari.
AVAS mai are de recuperat 33.305.177 dolari de la doua societati aflate in stare de faliment: Ocrim Romania SA, "panamaua lui Stolojan", cu o datorie de 32,1 milioane dolari, si Esparo Forest SA, care trebuia sa returneze Ministerului Finantelor suma de 1,15 milioane dolari. Este greu de presupus ca mai pot fi recuperate sume importante de pe urma acestor companii. Pana acum, societatile de la care nu s-a reusit decat obtinerea unor sume derizorii sunt Ocrim Romania, "favorita" lui Stolo, Pomicola SA, Sidermet SA si Eximpan SRL, activele fiindu-le valorificate integral de catre terti, statul roman, garantul si platitorul, in cele din urma, al acestor credite, alegandu-se cu praful de pe toba!
Cartier de lux pe credit
Esparo Forest, World Trade Center Bucuresti, Tomistone sau Pomicola SA sunt doar cateva dintre cele 23 de companii care au cheltuit banii garantati de statul roman si care acum ridica din umeri. Cele care au fost ocolite, din diverse motive, de "recuperatorii statului", nu se vor mai bucura de statutul special pe care
l-au avut. Analiza facuta la firma Pobac SA s-a incheiat cu propunerea de executare silita. In urma cu zece ani, societatea a fost privatizata prin celebra metoda MEBO, capitalul fiind impartit intre salariti - 60 la suta - si SIF Moldova - 40 la suta. Dupa privatizare, a inceput modernizarea si s-au achizitionat linii tehnologice noi. Statul trebuie sa recupereze astazi de la societatea bacauana suma de 19.657.811,03 dolari.
Dupa ce a dat in plata imobilele din Satul francez, pentru suma de 11.740.000 euro, World Trade Center Bucuresti (WTCB) trebuie sa returneze statului si restul de 74.926.769 dolari. Cea mai mare parte a datoriei a fost facuta in urma cu zece ani, cand WTCB a atras credite de la bancile Société Générale si Credit Lyonnais, cu garantia Ministerului roman al Finantelor, in valoare de 609 milioane franci francezi, suma la care se adauga dobanzile si comisioanele aferente.
Topul creditatilor
Topul creditelor externe garantate de stat, cu mentiunea ca nu toate sunt, automat, neperformante. Poate ca ar trebui ca organele de ancheta sa ia la bani marunti acordarea acestor credite:
1 . Energetica - 2.577,96 milioane euro;
2 . Transporturi - 1.721 milioane euro;
3 . Ordine Publica (MAI) - 806,21 milioane euro;
4 . Aparare (MApN) - 620,09 milioane euro;
5 . Sanatate - 413,86 milioane Euro;
6 . Industrie - 367,96 milioane euro;
7 . Serviciul de Telecomunicatii Speciale - 180,97 milioane euro;
8 . Serviciul Roman de Informatii - 91,93 milioane de euro;
9 . Serviciul de Informatii Externe - 11,53 milioane euro.
1346 milioane de euro din totalul creditelor externe in valoare de 8137 milioane de euro
s-au risipit si ele ba pe la Justitie, ba au fost inghitite de diverse programe de mediu sau de amenajare a teritoriului.
Medrom Luxemburg, favorita Sanatatii
Ministerul Sanatatii a cheltuit, din credite externe, 413,86 milioane de euro. Asta in afara de sumele alocate prin bugetul national. In unele cazuri ale creditelor garantate de stat, o parte din bani au avut o destinatie speciala, si anume pentru achizitii de la anumite firme, cum este cazul firmei de aparatura medicala luxemburgheza Medrom, care a primit comenzi de peste 36 de milioane de euro, in perioada 4 iunie 2002 - 23 decembrie 2004. Interesant in acest caz este faptul ca firma luxemburgheza este si creditorul care da banii, nu numai furnizorul echipamentelor. Firma Medrom apartine lui Maximilian Heinrich von Habsburg-Lothringen, si are doua filiale in Romania: Medrom Medical Systems SRL, infiintata in 1998, si Medrom Leasing IFN SA, infiintata in vara lui 2002, chiar cand incepeau sa curga contractele de achizitii de la Ministerul Sanatatii.
"Gunoierul" AVAS
Pentru a-si mai "curata" portofoliul de datornici, Ministerul Finantelor publice a transferat catre AVAS o grupa de firme insolvabile. Suma totala care ar trebui recuperata de la cele 23 de firme aflate in portofoliul preluat de la Ministerul Finantelor se ridica la 804.159.725,08 dolari. Pe lista se mai afla si Azochim, cu o creanta de 49.169.398,26 de dolari, societate executata silit si vanduta "in bloc", in aceasta toamna, pentru suma de 7.699.802 dolari.
La societatea GES SA, cu o creanta totala de 42.536.145,85 dolari, s-a convertit in actiuni suma de 38,6 milioane dolari. Tot in actiuni a fost convertita o creanta de 55,215 milioane dolari - din totalul de 60.523.915,50 dolari - la Chimcomplex SA. In schimb, Eximpan SRL, pentru care statul a platit garantii de 5.347.511 dolari, se afla in executare silita, urmand a se recupera sumele platite creditorilor externi pana acum de catre Ministerul Finantelor.