De clementa legii privind gratierile ar putea beneficia insusi initiatorul ei, deputatul Nati Meir. Intre timp, detinutii continua protestele in favoarea legii.

Printre cei 4.000 de posibili beneficiari ai legii lui Nati Meir, privind gratierea pedepselor mai mici de cinci ani, se afla inclusiv initiatorul ei. Meir urmeaza sa fie trimis in judecata curind pentru inselaciune. El ar putea beneficia de gratierea faptei pentru care va fi judecat, datorita unor amendamente depuse chiar de catre avocatul sau, Catalin Dancu, care, impreuna cu alti patru avocati, l-au ajutat pe Meir la elaborarea proiectului de act normativ. Unul dintre amendamentele lui Dancu spune ca vor beneficia de gratiere inclusiv faptele care sint pe rolul instantei sau in arest preventiv. „In cazul in care legea va intra in vigoare, procesele cu fapte ce intra sub incidenta gratierii vor continua, iar in momentul in care judecatorul va pronunta sentinta, in acelasi moment, el va aplica si gratierea", ne-a explicat avocatul Catalin Dancu. Gheorghe Florescu, alt avocat care a participat si el la elaborarea proiectului, a detaliat, la rindu-i, alte noutati din proiect, cele care extind indulgentele in privinta infractiunilor propuse spre gratiere: „Unul dintre cele 25 de amendamente prevede gratierea faptelor referitoare la fals, uz de fals, fals intelectual, fals in inscrisuri publice, inselaciune, asocierea pentru savirsirea de infractiuni, conducerea fara permis etc. - in general infractiuni care nu prezinta pericol public".

Cumulate, cele doua amendamente citate de catre Dancu si Florescu ii sint acum mai mult decit folositoare lui Nati Meir. Deputatul-initiator va fi judecat pentru inselaciune, fapta ce intra sub incidenta gratierii chiar in timpul procesului. Procurorii Parchetului General au finalizat recent dosarul in care acesta este cercetat de aproximativ un an, dupa ce mai multe persoane au depus plingeri ca ar fi fost inselate de Meir. Deputatul le-ar fi promis contracte de munca in Israel, in schimbul unor sume totalizind 300 de milioane de lei vechi. Ieri, Parchetul ne-a confirmat ca deputatului i-a fost prezentat deja materialul de urmarire penala si dosarul va fi trimis in instanta.

Da vina pe Norica

Nati Meir a negat ieri ca ar fi facut legea pentru a putea fi el gratiat. „La ora la care am depus proiectul de lege, pe 30 august, eu nu stiam ca sint cercetat de Parchet. Prima oara am fost la Parchet in luna a unsprezecea. Ba nu, cred ca am fost chemat o data si in luna a zecea", ne-a declarat ieri deputatul. Meir a spus ca amendamentele care includ si fapta pentru care va fi el judecat au fost propuse de alt parlamentar: „Doamna Norica Nicolai le-a sugerat avocatilor Dancu si Florescu sa le introduca si sa prinda gratierile si pentru arestatii preventiv, ca sa poata fi judecati in stare de libertate."

In replica, senatorul Norica Nicolai a infirmat ca ar fi avut ideea vreunui amendament la legea lui Meir si ca la prima abordare din Comisia juridica a Senatului a sugerat initiatorilor in primul rind sa redacteze corect textul proiectului si apoi sa ceara si o analiza din partea ANP. „Eu, personal, voi vota impotriva acestei legi", a declarat senatorul.

Conducerea Guvernului a declarat ieri ca va cere Senatului sa tina cont de avizul negativ dat pe proiect, deoarece gratierea unor pedepse nu se poate obtine prin presiuni.

Detinutii continua revoltele Potrivit ANP, ieri mai protestau 2.200 de detinuti, in 25 de inchisori. Dintre acestia, 800 erau in greva foamei, mai putini decit in primele zile de protest. „Cei care au intrat in greva au incendiat bucati de hirtie, au cintat sau au batut in gratii cu linguri. Duminica la cina erau 600 intrati in refuz de hrana. Scandalul a fost intrerupt insa de meciul Steaua - Universitatea Craiova", spune Marius Vulpe, directorul Penitenciarului Iasi. La Botosani, nervozitatea grevistilor a fost accentuata de intreruperea curentului, din cauza unor lucrari la reteaua electrica, detinutii nemaiputind urmari stirile. In judetul Hunedoara, la Bircea Mare, protestatarii faceau cu rindul la batut cu gamela in gratii: cind oboseau unii, le luau locul colegii din celula. (S.C., S.B.)

Fapte si declaratii marca „Meir" In 2005, Meir justifica suma de 86 de milioane de euro din declaratia sa de avere prin aceea ca este mostenitorul unei rude din SUA. El a spus ca americanii l-au cautat sapte ani pentru a-i da banii. La scurt timp, el a anuntat ca vrea sa cumpere echipa Steaua. Gigi Becali a replicat ca „Meir nu e sanatos la cap" si ca echipa nu e de vinzare. Mai tirziu, Meir a vrut sa suporte o parte din transferurile a trei jucatori de la Rapid cu conditia ca fiul sau sa devina actionar in Giulesti. Clubul Rapid a infirmat versiunea.

Seful penitenciarelor sustine proiectul Atit duminica seara in cadrul unei conferinte de presa, cit si ieri, in cadrul unei intilniri la Guvern cu premierul si ministrul Justitiei, seful penitenciarelor din Romania, Alexandru Serban (foto), si-a exprimat dezacordul fata de proiectul de lege al deputatului Nati Meir.

Motivul: proiectul de lege a iscat protestele din cele 26 de inchisori din tara. „Cotidianul" a intrat ieri in posesia unui document care arata contrariul. Anume ca Alexandru Serban s-a declarat initial de acord cu gratierea tuturor puscariasilor care au pedepse mai mici de cinci ani, acest lucru fiind bun, in opinia sa, pentru combaterea supraaglomerarii din puscarii.

Deputatul Nati Meir i-a trimis pe 19 septembrie in acest an lui Alexandru Serban proiectul sau de lege. Pe 17 octombrie, Serban i-a raspuns lui Meir, salutind initiativa acestuia: „Apreciem ca adoptarea unui astfel de act de clementa este necesara. Supraaglomerarea, care persista, desi s-a diminuat evident, constituie un factor de stres atit pentru detinuti, cit si pentru personal. Din acest punct de vedere, o prioritate consideram ca trebuie sa fie reducerea considerabila, printr-o metoda sau alta, a suprapopularii, pentru ca altfel toate incercarile de imbunatatire a conditiilor de detentie vor fi sortite esecului in mod inevitabil".

Seful penitenciarelor a fost atit de incintat de legea lui Meir incit i-a sugerat acestuia sa propuna eliberarea tuturor condamnatilor pentru furt calificat, care ocupa locurile din penitenciare in proportie de 34,42%. „Unul dintre efectele urmarite de lege va fi atins prin cresterea numarului de condamnati pusi in libertate, ca urmare a aplicarii legii de gratiere", ii zice Serban lui Meir.

In proiectul sau de lege, Nati Meir nu a prevazut si gratierea condamnatilor pentru furt calificat. „A fost un raspuns diplomatic", ne-a explicat Serban, care nu si-a mai recunoscut semnatura pe raspunsul trimis lui Meir.