Jurnalistii romani nu i-au vazut cu ochi buni pe bulgari in perspectiva aderarii si a meciurilor de fotbal. Media de peste Dunare ne taxeaza si ele, chiar cu informatii publicate de ziarele romanesti. O monitorizare de presa realizata de „Cotidianul" arata unde se ataca si unde se admira cei doi vecini in paginile ziarelor, iar tensiunea creste cu cit UE e mai aproape. Meciul pentru Europene din septembrie a atins virful de ostilitate intre media din Romania si din Bulgaria. Vecinii au epuizat, cu aceasta ocazie, toata sfera semantica a „mamaligii", in timp ce noi ne-am pus la punct cu „gradina de legume a vocabularului", apelindu-i pe cei de la sud de Dunare cu toate zarzavaturile pe care le cunosteam mai bine, dar si cu „apa chioara". Fotbalul a fost, de altfel, subiectul care a reunit in presa cel mai mult colegele de aderare, potrivit monitorizarii „Cotidianului". Au fost analizate editiile electronice de la „Evenimentul zilei", „Gandul", „Cotidianul" si „Capital", respectiv „Mediapool", „Sega" si „Standart" din media bulgara in lunile august si septembrie, perioada cea mai plina in evenimente comune pentru ambele tari. In Romania au fost strinse 644 de articole cu referiri la vecinii din sudul Dunarii, iar de partea cealalta au fost adunate 661 de materiale cu protagonisti romani, in marea majoritate neutre, dar cu scapari de ambele parti.

Zgirciti cu laudele

In afara sportului, care a monopolizat presa in aceasta perioada, 30% dintre articole s-au referit la aderare si 5% au avut in vedere turismul. In schimb, politica, socialul si cultura bulgarilor nu i-au interesat in mod deosebit pe jurnalistii autohtoni. La lucrurile rele care se intimpla in Romania, presa vecina a punctat clanurile criminale si deconspirarea. Au existat insa si motive de lauda reciproca. Media romanesti i-au ridicat in slavi pe bulgari cind a venit vorba despre turism, lovind astfel peste degete autoritatile romane pentru incompetenta. Jurnalistii slavi au felicitat Romania pentru progresele intru aderare, dar tot pentru a ironiza guvernul de la Sofia.

Driblinguri pe hirtie

„Valoarea fotbalistilor care vor intra pe teren va stabili daca nu cumva noi sintem «castravetii», iar ei - niste domni unul si unul, cu gitul subtire si fin", a intimpinat „Evenimentul zilei" razboiul fotbalistic romano-bulgar pentru Europene, inclestat la inceputul lui septembrie la Constanta. Cele 200 de articole sportive monitorizate au epuizat familia lexicala a termenului „bulgar", disputa de la Constanta agatind peste 60% dintre atacurile presei noastre la adresa lor. „Precum legumele care i-au facut celebri, bulgarii au fost 90% apa chioara (...). Castravetii si-au depasit insa statutul in doua minute, ’81 si ’82", descrie un ziarist de la „Cotidianul" prestatia performerilor bulgari pe gazonul de linga mare. In aceeasi cheie gradinareasca, „Gandul" relateaza ca „echipa lui Piturca a primit doua goluri din cauza «castravetilor» Lobont si Contra". Cu toate acestea, Catalin Tolontan, redactor-sef la „Gazeta Sporturilor", sustine ca sagetile jurnalistice din perioada infruntarii fotbalistice nu trebuie citite intr-o cheie grava: „Dimpotriva, orice meci de fotbal dintre doua tari care au ceva de impartit intr-un fel sau altul muta intr-o cheie ludic-fotbalistica toate problemele sociale, istorice si politice dintre cele doua tari".

Arogantul cu iesiri golanesti

Selectionerul bulgar Hristo Stoicikov a iesit cel mai sifonat in paginile meciului Romania-Bulgaria. „Evenimentul zilei" prezinta un „Stoicikov arogant si fara rezultate", care „a taiat si a spinzurat in hotelul bunului sau prieten Gheorghe Hagi" si ale carui „iesiri golanesti (...) par sa nu tina de parerea proasta a bulgarului despre poporul nostru, ci de carentele educationale ale lui Stoicikov". Ziarul romanesc nu iarta nici federatia bulgara de fotbal: „Tot asteptind un cadru apropiat cu fetele imbracate sumar, baietii nici nu baga de seama ca in incinta a intrat un potential intrus (...). Daca incerci sa construiesti un dialog cu ei faci o mare greseala, fiindca nici unul nu cunoaste nici macar un cuvint in vreo limba de circulatie internationala. Prin semne deduci ca si ultimul angajat important al federatiei si-a luat liber in respectiva zi". Un comentariu din „Cotidianul" il pingareste pe fostul star de la Barcelona pe un ton mai savant: „Mitocaniile lui Stoicikov au sugerat ca exista o oarecare lipsa de amabilitate la nivelul mentalitatii colective a bulgarului de rind in ceea ce priveste poporul roman". Iar „Gandul" portretizeaza un antrenor al Bulgariei venit la conferinta de presa „cu nasul pe sus, fluierind" si vorbind in limba bulgara.

Catalin Tolontan spune insa ca cele petrecute in septembrie nu reprezinta nici macar o zecime din ceea ce se intimpla cind se intilnesc pe gazon Franta si Germania sau Italia si Anglia. „Eu vad malitie, in cel mai rau caz, dar nu vad dusmanie. Toate simbolurile au fost reluate intr-o cheie ludica, in care nimeni nu se supara cu adevarat. Este o regula a jocului si fiecare o accepta ca atare", conchide jurnalistul.

Incredibil de provinciali

Cu doua saptamini inainte de meci, „Sega" titra „Stoicikov este un fricos, il provoaca Mutu" si adauga ca „atacuri din cimpul adversarilor nostri vin la adresa selectionerului national". Bulgarii riposteaza la articolele din presa romaneasca: „Le e frica de ei si de aia vorbesc", „Terenul de la Constanta e prost". Vocabularul de lupta il inlocuieste pe cel de analiza, iar in articolul „Romanii au inceput un razboi psihologic cu nationala" se arata, ca in certurile dintre copii, cine „a inceput primul". „Sega" descrie in amanunt toate jignirile la adresa bulgarilor din presa romaneasca, fara sa arate si ofensele ziarelor din Bulgaria. Pina in ziua meciului nu se intelege din paginile ziarului ca Stoicikov a spus ca el conducea un Mercedes pe cind romanul se plimba cu bicicleta sau ca a folosit derivate ale cuvintului „mamaliga". Abia la patru zile dupa meci ziarul revine la spiritul de comparatie obiectiva si face o lista cu jignirile reciproce. „Sega" conclude: „Provincialismul in Balcani e de necrezut".

Au dat-o in bara

Dupa sport, in proportie de 30%, articolele dedicate integrarii europene si migratiei pentru munca au fost cele mai darnice cu vecinii nostri. Romanii si bulgarii apar mai tot timpul laolalta, in tandem, fie ca este vorba despre restrictiile impuse de britanici pe piata muncii, fie despre raporturile de tara din septembrie. Rare sint situatiile in care politica interna este despicata in afara cuplului cu Romania. Pe de alta parte, articolele legate de aderarea din 2007 au strins cele mai multe remarce negative la adresa bulgarilor, dupa meciul de fotbal din septembrie. Un comentariu din „Capital" sustine ca, „desi sta mult mai prost decit Romania la capitolul stegulete rosii, Bulgaria este recomandata de unii analisti ca o optiune viabila pentru multinationalele aflate in cautarea unei locatii pentru amplasarea viitoarelor centre". Comentariul „Aderare de mina a doua" din „Cotidianul" arata cum noul limbaj „scornit" de Europa „pentru inconstienta noastra este menit sa nu ne demobilizeze si sa marcheze diferentele dintre noi si vecinii bulgari, care (ce consolare!) au reusit sa o dea-n bara si mai rau". Magdalena Boiangiu, specialist in politica internationala, nu vede cu ochi buni atitudinea de superioritate a romanilor, „deoarece comparatiile pe tema progresului reformelor sint doar de etapa si nu pot sa stabileasca inferioritati si superioritati".

Comparatia ne flateaza

Si in presa bulgara aderarea si migratia stau la loc de cinste. Tema cea mai analizata de „Mediapool" este legata de rapoartele Comisiei Europene din 26 septembrie, urmata de destinul muncitorilor romani si bulgari in Marea Britanie. Inaintea raportului, Sofia oficiala incerca, potrivit „Mediapool", sa creeze impresia ca semnalele negative de la Bruxelles vin din cauza unor probleme create in afara Bulgariei. „Basescu i-a jignit pe britanici cind a declarat ca, daca Marea Britanie inchide piata sa de munca, Romania va raspunde la fel", comenta Gueorgui Gotev, director al Centrului de Presa Europeana de pe linga guvern, in zilele tensionate de dinaintea raportului. „Mediapool" ironizeaza aceasta pozitie: „Ca si cind comportamentul lui Basescu ar fi de vina ca nu am facut ceea ce era necesar ca sa imbunatatim rezultatele in lupta impotriva crimei organizate si coruptiei" si o considera semn al unui „provincialism politic" si al „complexelor". Si pentru cotidianul „Sega" Romania este, in general, termenul pozitiv in comparatie. „Bulgaria este intr-o intirziere dramatica fata de Romania", „Spre deosebire de Romania, Bulgaria intirzie cu lupta impotriva coruptiei si crimei organizate", „Frattini lauda Romania", „Bucurestiul este apreciat pentru progresele facute dupa Raportul de monitorizare" sint doar citeva exemple din paginile cotidianului bulgar. Tot prin comparatie este privita si tema mult discutata a comisarilor europeni. Editia „Mediapool" din 28 septembrie scrie ca, „spre deosebire de Romania, unde se desfasoara o oarecare dezbatere publica pentru eventualii candidati la postul de comisar european, in Bulgaria tema nu este inca pusa in discutie de coalitia guvernamentala".

Turismul ca o bita

Cind scriu de bine despre Bulgaria, gazetarii romani sint ademeniti mai cu seama de dotarile superioare ale vecinilor in materie de turism. Astfel, pregatind oferte turistice si de Revelion, bulgarii demonstreaza ca „sint pe faza si de data asta", dupa aprecierea „Evenimentului zilei". In plus, un comentator al aceluiasi cotidian recunoaste spasit ca, dupa ani de ignoranta si de zvonuri cum ca Bulgaria ar fi „tara raketilor", „descopeream litoralul bulgaresc ca o Terra Nova". Ziaristii din „Cotidianul" povestesc in articolul „De ce o bate Albena pe Mamaia" cum in statiunea bulgareasca „cu greu se pot gasi pe plaja mucuri de tigara din zilele anterioare", in timp ce „in Mamaia, pe plaja publica, sint pungi, servetele, pahare din plastic si mucuri de tigara". Marian Petcu, istoric al presei, spune ca toata aceasta „glorificare" a ofertei bulgare de turism este bita cu care jurnalistii romani pedepsesc incompetenta managerilor din turismul autohton. In Bulgaria, in schimb, un singur articol din perioada monitorizata vorbeste despre turism: „Plajele de pe litoral sint pline. Aceasta se datoreaza si turistilor din Romania. In primele sase luni ale anului statiunile noastre au fost vizitate de 112.000 de romani, ceea ce reprezinta o crestere de 76% fata de anul precedent".

Renault cu litere chirilice

Ziaristii romani nu-si infiereaza vecinii doar la capitolele sport si integrare, ci si la rubricile dedicate socialului sau actualitatii. Bulgarii „n-au probleme cu deconspirarea fostilor securisti, ci sint preocupati sa-si scuture cearsafurile, dupa ce zilele trecute au fost napaditi de purici", se spune intr-un reportaj din „Evenimentul zilei". Referindu-se la francofonie, „Gandul" comenteaza invitatia adresata bulgarilor ca fiind „o magnifica dovada de fraternitate", de vreme ce „astia scriu Renault din patru litere, si alea chirilice". Se adauga si titlurile din „Evenimentul zilei": „Am scapat! Bulgaria va fi cel mai sarac membru al UE" si „Am inceput sa calcam si bulgari!", cel din urma referindu-se la un accident rutier in care un sofer roman de TIR a provocat moartea a doi bulgari in tara lor natala.

Cu propriile arme

De cealalta parte, campania Civic Media „Voci curate" este in atentia site-ului de stiri bulgar „Mediapool", alaturi de tema mai generala a deconspirarii fostilor agenti ai Securitatii si de cea a deschiderii dosarelor in Romania. Tocmai pentru ca in Bulgaria se desfasoara o campanie sub aceeasi denumire si se pregateste legea pentru infiintarea unei comisii asemanatoare cu CNSAS.

Cind prezinta Romania in ton negativ, „Sega" si „Mediapool" folosesc surse din presa scrisa romaneasca. „Sega" vorbeste astfel despre „clanurile criminale care conduc Romania", citind un articol din „Ziua", iar „Cotidianul" este folosit ca sursa pentru articolul care trateaza „vinatoarea de vrajitoare prin deschiderea dosarelor in Romania". „Mediapool" preia la rindul lui o informatie din „Adevarul" din articolul „Pensionarii din Romania iau credite ca sa faca muraturi".

Senzationalul din afara granitelor Viata politica, sociala si culturala din Bulgaria apare rar in presa romaneasca. „Vina apartine doar jurnalistilor care nu au suficienta cultura profesionala si nu stiu sa exploateze interesul publicului pentru tarile aflate la granita cu Romania", afirma Marian Petcu. El exemplifica aratind ca „ungurii au devenit un subiect exotic, iar sirbii nu mai apar deloc in presa, fapt paradoxal care nu s-a mai intimplat in istoria presei romanesti de pina in 1990".

Romania este cel mai pomenit vecin al bulgarilor O simpla cautare a cuvintului „Romania" in presa de la sud de Dunare scoate la iveala un avantaj zdrobitor fata de ceilalti vecini ai Bulgariei. Pe site-ul de stiri „Mediapool", termenul apare, de-a lungul lunilor august si septembrie, in 122 de articole, in timp ce Serbiei, Macedoniei, Greciei si Turciei le sint alocate pina in 50 de materiale de presa pentru fiecare. O privire asupra altor mijloace de informare cu editii online confirma aceasta situatie. „Romania" a strins peste 260 de aparitii in cotidienele „Sega" si „Standart". In acesta din urma, Turcia ocupa locul 2, cu 188 de mentionari. O analiza amanuntita pe site-ul „Mediapool" arata ca 41 de articole inglobeaza sintagma „Romania si Bulgaria". Insa nu mai putin de 13 articole sint consacrate in intregime unor evenimente din politica interna romaneasca, in timp ce alte 33 analizeaza in detaliu teme din Romania prin comparatie cu subiecte asemanatoare din Bulgaria.