Europa isi nemultumeste vecinii de la est. Noua Politica de Vecinatate a Uniunii nu face diferenta intre Liban si Ucraina. Bugetul UE pentru perioada 2007-2013 prevede o suplimentare cu 32% fata de perioada 2000-2006 a sumei destinate Politicii de Vecinatate, care va ajunge in acest fel la 12 miliarde de euro.

O parte din bani vor fi folositi pentru recompensarea, cu cite un miliard de euro, a statelor celor mai harnice la implementarea reformelor in domenii precum combaterea saraciei, coruptiei si a somajului si imbunatatirea calitatii guvernarii si a performantelor economiei nationale.

UE, negociator la est

O schimbare importanta in Noua Politica este decizia UE de a se implica in negocierile multilaterale ale ministrilor de Externe din statele foste sovietice, pentru solutionarea conflictelor din aceasta zona (este vorba, in primul rind, despre un rol sporit pentru UE in rezolvarea „conflictelor inghetate" din zone precum Transnistria, Osetia de Sud, Abkhazia si Nagorno-Karabah). Uniunea Europeana si-a anuntat chiar intentia de a deveni partener permanent la negocierile din cadrul Consiliului Economic de Cooperare la Marea Neagra. Pina in prezent, UE s-a implicat in negocieri multilaterale numai pentru solutionarea conflictelor din zona mediteraneana, preferind raporturile bilaterale cu statele postsovietice.

Vecinii, niciodata membri

Politica de Vecinatate a UE cuprinde 16 state, zece din spatiul mediteranean, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Israel, Teritoriile Palestiniene, Iordania, Siria si Liban, si sase din spatiul fost sovietic, Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia si Azerbaidjan. Conform politicilor de vecinatate, UE faciliteaza accesul acestor state la piata de desfacere europeana, dar nu le recunoaste dezideratele de aderare la Uniune. Acesta este si motivul pentru care Roman Shpek, ambasadorul Ucrainei la Uniunea Europeana, a criticat Noua Politica de Vecinatate, acuzind-o ca „este o alternativa de facto pentru aderarea la UE, si in acest fel contrazice aspiratiile integrationiste ale Ucrainei".

Politica nu convinge

O alta critica a venit din partea Georgiei, al carei ambasador la UE, Salome Sadamashvili, a declarat ca tara sa asteapta ca Uniunea sa se implice mult mai direct in rezolvarea conflictelor din spatiul postsovietic decit prevede noua politica. In replica, Benita Ferrero-Waldner, comisarul european pentru Afaceri Externe, a declarat ca Noua Politica „nu trebuie subestimata, chiar daca nu pare foarte sexy". Ea a clarificat ca strategia UE este de a se implica mai degraba in promovarea reformelor politice pe termen lung decit in gasirea unor solutii urgente la situatiile de criza.