Transformatoarele electrice cumparate de Relu Fenechiu in perioada anilor 1999 - 2004, cu sume care ating circa 20 de miliarde de lei, au fost revandute catre SC Electrica Moldova SA - inainte de privatizarea acesteia, cu aproximativ 100 de miliarde de lei, fie ca aceasta avea sau nu nevoie de ele. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au obligatia sa cerceteze amanuntele acestei afaceri, in conditiile in care ancheta procurorilor ieseni pe acest subiect treneaza, iar dosarul pare sa fi fost abandonat intr-un sertar. Aspectele de coruptie ce trebuie clarificate sunt reprezentate de legaturile dintre fosti directori ai SC Electrica Moldova SA din Bacau, respectiv Mazilu, Turbatu si Toma Suru, cu actualul deputat liberal Fenechiu, in conditiile in care firma acestuia - La Rocca SRL - le-a construit vilele celor trei directori mentionati.
Reteta hotiei
Afacerea pe care o vom numi "Transformatorul" are in persoana lui Relu Fenechiu principalul beneficiar de foloase necuvenite de pe urma tranzactiilor, de ordinul sutelor de miliarde de lei, cu SC Electrica Moldova SA. Zeci de transformatoare au fost cumparate de Fenechiu, in perioada 1999 - 2004 de la Dragos Stanescu, cetatean de etnie rroma din comuna ieseana Grajduri, satul Zanea. Palatul impunator de la intrarea in inima etniei rrome a fost ridicat de pe urma afacerilor cu transformatoare. Cu putin timp in urma, Stanescu a sustinut in fata reporterilor ZIUA de Iasi ca afacerea a fost una corecta, dictata de piata. Multe dintre aceste transformatoare au fost fie furate, fie cumparate la preturi derizorii de la intreprinderi de stat, asa cum rezulta din ancheta jurnalistica. "Afacerile cu domnu' Relu nu le mai facem pentru ca am vazut ca lumea vorbeste. Noi am primit transformatoare de la tigani din toata tara. Eu le-am luat la un pret si le-am vandut domnului Relu si el le-a dat mai departe, nu ma intereseaza unde, ca in afaceri", a sustinut Dragos Stanescu.
Tranzactia
Firmele principale care au intrat in vizorul lui Fenechiu sunt intreprinderi mari, cu capital majoritar de stat la acea vreme si care aveau in dotare transformatoare electrice mari, MVA 40, greu de gasit si care nu se mai fabrica nici macar la Electroputere SA Craiova. Aceste transformatoare, de care Electrica Moldova SA avea sau nu nevoie, au fost luate de la Tepro SA, Celhart Donaris SA, Siderca SA si Famos SA Suceava. Directorul fabricii de seringi de la Suceava, a afirmat ca Dragos Stanescu a venit personal pentru a incheia afacerea, aducand cu el o echipa de specialisti pentru demontarea colosului de 57 de tone. "Era in anul 2000 si la noi la fabrica a venit acest Dragos Stanescu din Ciurea, patron la firma Sarp Impex. A venit cu sase-sapte oameni de la Urtae SA Roman (actuala SC Elerom SA Roman - n.r.), pentru ca trebuia sa desfaca transformatorul. Din cate stiu eu, aveam nevoie disperata de bani pentru ca incepusem sa construim fabrica de seringi", a afirmat Aurelian Mateiciuc, actualul director al SC Famos SA. Tranzactia totala a fost de 40 mii dolari, echivalentul a 340 milioane lei la acea vreme. Suma modica fata de valoarea cu care a fost valorificat ulterior de Fenechiu, dupa ce a trecut prin mai multe firme, din Bucuresti, Iasi sau comuna Grajduri, printre care si cea a lui Dragos Stanescu, firma de sacrificiu, care a fost radiata de la Oficiul Registrului Comertului, in anul 2002, exact dupa finalizarea tranzactiilor importante.
Cazul Donaris
Fabrica de hartie din Braila a fost si ea tinta afaceristului Fenechiu. In joc au intrat si reprezentanti ai fostului Fond al Proprietatii de Stat - FPS, in frunte cu Mihai Mustata, pe acea vreme director comercial la SC Fortus SA Iasi.
Unul dintre salariatii combinatului iesean a povestit reporterilor ZIUA de Iasi modul in care au fost carate aceste transformatoare, colosi de 57 de tone. Identitatea acestuia trebuie protejata, pentru a-l scuti de eventuale repercusiuni ulterioare. "Stiu ca noi trebuia sa facem niste transporturi in Olanda, de utilaje mari. Transformatoarele au fost aproape toate carate de Fenechiu cu trailerul de la CUG. El a stat in umbra si l-a bagat in fata pe Stanescu, pentru ca stia ca odata se va intoarce impotriva lui. Ciobanu, care era director, a inceput sa tipe intr-o zi ca de ce este trailerul ocupat tot timpul cand el are contracte de mare tonaj in Olanda. A intervenit Mustata si totul s-a calmat, iar Ciobanul a zis ceva de genul "terminati odata cu transformatoarele astea ale lui Fenechiu, sa nu mai aud de ele", a afirmat salariatul de la CUG. Legatura evidenta cu persoane din fostul Combinat de Utilaj Greu a fost recunoscuta chiar si de Dragos Stanescu care a afirmat ca transformatorul de la SC Celhart Donaris SA din Braila a fost luat de la SC H&H SA Constanta, firma care a capusat o buna perioada de timp activitatea Fortus SA Iasi. "Nu le-am luat eu direct de la Braila, ci de la o firma din Constanta. Cred ca se numea H&H, dar erau niste baieti tineri care mai faceau afaceri si prin Iasi", a spus Stanescu.
Evazionistul Relu
Deputatul este implicat intr-o afacere de evaziune fiscala, estimata la zece miliarde de lei, in care au fost arestati doi patroni ieseni.
In mod cu totul ciudat, ceea ce duce la acuzatii grave de coruptie a fost scos din rechizitoriul intocmit de procurori. Copii dupa actele dintre firma lui Fenechiu si a lui Catalin Balcan, arestat in acest caz, furnizorul carburantilor care au stat la baza acuzatiilor de evaziune fiscala, demonstreaza clar ca deputatul iesean ar trebui sa dea explicatii in fata procurorilor DNA. Din rezultatele anchetei reporterilor ZIUA de Iasi, rezulta ca Fenechiu a fost direct implicat in tranzactii ilegale cu combustibil lichid usor, vandut ca motorina, fara plata accizelor, si vanzarea de motorina special pentru agricultura, subventionata, la pretul pietei. Mai mult decat atat, exista dovezi care demonstreaza ca a fost pusa la punct o retea de tranzactionare a carburantilor, fara nici un fel de acte contabile, prejudiciul stabilit de anchetatori la zece miliarde de lei, putand fi mult mai mare. Din datele detinute in prezent, rezulta ca importante cantitati de motorina au fost tranzactionate fara sa lase nici o urma in evidentele contabile ale furnizorilor si beneficiarilor, fara ca bugetul de stat sa beneficieze de taxele si impozitele aferente tranzactiilor. Un material amplu despre acest subiect in editia de maine a cotidianului ZIUA de Iasi si pe editia electronica a acestuia, www.ziuaiasi.ro.
(Ovidiu NEMTANU - ZIUA de Iasi)
Transformatoare furate
Luna septembrie 2003 a insemnat apogeul afacerii in care Fenechiu a cumparat de la Dragos Stanescu transformatoarele furate.
Mai multe facturi demonstreaza ca o parte din transformatoare au fost furate. Astfel, exemple stau intrari pe firma lui Dragos Stanescu, DM Grup SRL, din luna septembrie 2003, pe trei firme care nu exista. Acestea sunt Gera Trade Com SRL, Distral Com Serv SRL si Maser Impex SRL Bucuresti. Toate aceste firme nu pot fi gasite in baza de date a Registrului Comertului, iar datele de identificare de pe facturi sunt ilizibile (codul fiscal si numarul de registru). Aceste facturi demonstreaza ca sumele de bani au intrat ilegal in conturile lui Stanescu si Fenechiu si ca aceste facturi false nu au fost decat o acoperire pentru transformatoarele care au fost furate, deoarece cei doi nu au cum sa demonstreze cum au fost dobandite. Valoarea bunurilor luate de la cele trei firme se ridica, doar in luna septembrie, la 6,3 miliarde lei (630 mii RON). O parte din transformatoare zac si astazi la un punct de lucru al Electrica, din Zona Industriala, langa Unirea SA. Aceste transformatoare au fost cumparate de fosta Electrica Moldova SA, inainte de privatizare, insa pana in prezent acestora nu li s-a gasit nici o intrebuintare, dovada ca au fost cumparate degeaba, doar pentru a umple buzunarul lui Fenechiu. Cazurile de firme care nu exista, dar care figureaza cu facturi date pe Sharp Impex SRL sau DM Grup SRL sunt mult mai numeroase. In urma cu putin timp, Dragos Stanescu a sustinut ca aceste transformatoare au fost aduse de prin toata tara de tigani si ca nu a intrebat pe nimeni, culmea, de unde le are. Un lucru este cert si anume ca transformatoarele pentru care Stanescu nu are nici o justificare, din punctul de vedere al provenietei, au fost vandute catre SC La Rocca SRL sau Fene Grup SA, firmele lui Fenechiu, care le-a revandut apoi celor de la Electrica, la preturi care depasesc orice imaginatie.
Vile pentru acoliti
Prin firma Fene Grup SA din Iasi, deputatul liberal construieste de circa trei ani un complex de vile.
Printre beneficiarii vilelor se afla numerosi acoliti ai liberalului, respectiv Anton Dobos - directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice a Judetului Iasi, numit in functie de Fenechiu, fostul prefect Radu Prisacaru - trimis ieri in judecata sub acuzatia de luare de mita, alt acolit al deputatului si Corneliu Cretu, directorul directiei de la Apa Prut. Sunt numeroase informatii conform carora si acest cartier de vile reprezinta o modalitate masacata a lui Fenechiu de a primi bani necuveniti. Astfel, asa cum rezulta din datele detinute in prezent, pentru o cantitate de caramizi si tigla luate de la o firma din Iasi, in valoare de circa trei miliarde de lei, pentru marfa in valoare de un miliard, Fenechiu a contestat calitatea produselor. Desi erau puse deja in opera, aceasta suma ar fi fost trecuta pe pierderi de firma care a livrat caramizile si tigla. Un alt exemplu este cel al lucrarilor executate de societatea comerciala CCF Moldova SA din Iasi, care a turnat betoane in cartierul de vile in cauza. Exista informatii conform carora Fenechiu ar fi contestat calitatea unor lucrari in valoare de un miliard, suma care a fost trecuta pe pierderi de firma executanta. Lucrarile la ultimele vile ale ansamblului vor fi incheiate pana la sfarsitul anului viitor. Firma deputatului liberal vinde locuintele din cadrul ansamblului la pretul de 500 euro pe metru patrat construit, la care se adauga costul terenului, de 45 euro/mp.
Jaf la Tepro
Printr-o firma din Iasi, Fenechiu a cumparat de la fostul LBR (Laminorul de Banda la Rece), nu mai putin de noua transformatoare. Astfel, la data de 21 iulie 2000, de la Tepro SA pleaca primul transformator de mare capacitate, de care actualul Technosteel LBR ar avea nevoie ca de aer. Suma tranzactiei este ridicola: 352 milioane de lei la acea data, pentru un transformator similar celui de la SC Famos SA Suceava. Tot la Fenechiu, sau mai bine zis la firma sa, SC Fene Grup SA, au ajuns si sapte transformatoare de o capacitate de 160 KVA, luate initial de la un SRL din Craiova, care nu exista, din datele detinute pana in prezent. Transformatoarele catre firma din Craiova au fost vandute la pretul de
66 de milioane de lei bucata. Cateva luni mai tarziu, la data de 28 octombrie 2001, firma Medea Import Export Romania SRL din Iasi, a luat practic pe gratis transformatoare de 250 KVA, pentru suma de 5,9 milioane lei bucata, pomana curata, nu alta. Interesant este ca aceste afaceri au fost facute in mare parte in perioada in care scandalurile se tineau lant la SC Tepro SA, iar transformatorul de 57 de tone, de o capacitate de 40 MVA, a fost luat cu doar doua saptamani inainte de asasinarea liderului de sindicat Virgil Sahleanu, intr-o conjunctura deosebita, cu grave tensiuni sociale.
Firmele de stat, tinta predilecta
Tinta predilecta a afacerii lui Fenechiu au fost firmele de stat, de la care incearca sa mai spire si acum ceva din praful asternut in urma cu cinci ani de zile, pe societati, de defunctele FPS si Conventia Democrata din Romania (CDR). Datele de la Registrul Comertului arata ca in anul 2000, anul predilect al afacerilor oneroase, firmele Tepro SA, Celhar Donaris SA, Siderca SA si Famos SA erau controlate de stat. Cazul mentionat anterior, al SC Tepro SA este de notorietate in Iasi si nu numai: anul 2000 gasea fabrica ieseana cu o situatie financiara precara, fabrica fiind iesita dintr-un scandal monstru, care a culminat cu rezilierea contractului cu investitorul ceh. Ca in cazul fabricii de seringi de la Suceava, actionariatul SC Tepro SA la data de 22 decembrie 2000 era format din FPS, cu un procent de 55,44 la suta si SIF II Moldova cu 36,18 la suta, iar situatia financiara era dificila.