Au trecut aproape doua saptamini de la demisia lui CTP din fruntea CRP. Ma asteptam la o puternica dezbatere publica. Nu s-a petrecut.

Cind CTP si-a anuntat demisia de la conducerea Clubului Roman de Presa, am crezut ca va urma o dezbatere publica adevarata, cele denuntate in Scrisoarea deschisa parindu-mi-se grave, mai ales concentrarea presei si invazia de bani din afara domeniului. N-a fost asa. Unele media au dat stirea, altele au publicat Scrisoarea, citiva confrati l-au ironizat, iar comentariile serioase le poti numara pe degetele unei miini. Am fost cu atit mai uimit, cu cit ultimele gesturi ale CRP sub conducerea dlui Popescu - denuntarea manipularii prin media a cazului Vosganian si condamnarea cazurilor de santaj prin presa din Ardeal - mi s-au parut binevenite, aratind poate prima data la ce ar putea fi bun CRP si cum ar putea deveni altceva decit un simplu Ąclub".

Cit despre acuzele ca atare, e clar ca, in ceea ce priveste concentrarea presei, urmam cele care s-au petrecut si se petrec si aiurea. Si nici nu e foarte grav atita vreme cit cele patru-cinci trusturi de presa care se intrevad nu se sindicalizeaza intre ele, cit timp se pastreaza competitia. Cind vad ce e la suprafata, ciondanelile dintre unele televiziuni si dintre citeva ziare, apartinind de trusturi diferite, imi dau seama ca pericol iminent nu exista. Pe deasupra, cred ca media audiovizuale publice, mult mai credibile in ultimii doi ani, au devenit un concurent serios al celor private si le obliga si pe acestea la pastrarea credibilitatii ori la recistigarea acesteia. E deja greu sa tii pasul cu principalul jurnal de stiri al televiziunii publice. Alte presiuni in favoarea pastrarii acuratetei sosesc prin Internet - nu doar pentru ca au aparut surse noi de informatie, ci si pentru ca forumurile de pe editiile online ale principalelor institutii media sint foarte active si foarte critice. E o reactie a consumatorului ce poate deveni la fel de eficace precum nivelul tirajului/audiomatului.

Banii? Nu cred ca este o problema ca acestia vin acum masiv din afara domeniului presei. Asta se intimpla mereu si oriunde, cind investitorii descopera ca domeniul e tentant. O problema este doar daca banii sint curati sau nu. Dar aceasta este problema organelor fiscale de control si a Justitiei. Daca provin din inginerii financiare, din evaziune fiscala ori din activitati ilicite e treaba acelor institutii sa intervina. Cum s-a intimplat in cazul estorcarilor de fonduri prin santaj amintite.

Deocamdata, locul lui CTP pare rivnit numai de dl Turcescu. D-sa a facut citeva propuneri interesante - federalizarea institutiei si autoreglementarea domeniului prin elaborarea de standarde profesionale, autorizarea in meserie si monitorizarea deontologica. Despre acestea, altadata.