Catolicii si ortodocsii, impreuna impotriva secularizarii Europei si a fundamentalismului islamic - au pledat Papa Benedict al XVI-lea si Patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu I.

„Diviziunile dintre crestini reprezinta o rusine si un obstacol in calea proclamarii cuvintului Sfintei Evanghelii", si-au exprimat cei doi lideri religiosi viziunea ecumenica comuna, la finalul liturghiei religioase ortodoxe celebrate in Biserica Patriarhala „Sfintul Gheorghe" situata in istoricul cartier Fanar din Istanbul. Suveranul Pontif a asistat numai la celebrarea ecumenica, exprimindu-si dorinta ca intr-o „binecuvintata zi" fratii crestini catolici si ortodocsi sa poata celebra impreuna Sfinta liturghie, „impartind aceeasi piine si aceeasi cupa". Insa frazele cele mai vehemente ale Declaratiei Comune sint impotriva fundamentalismului religios: „Invocarea numelui Domnului pentru a ucide reprezinta o ofensa adusa lui Dumnezeu insusi".

Slujba in fostul Bizant

Astfel, in cea de-a treia zi a dificilei vizite apostolice in Turcia, superblindate si - spre deosebire de voiajele anterioare in Polonia, Spania sau in Germania, aflate sub semnul unei vadite ostilitati sau totale indiferente a populatiei majoritar musulmane - Suveranul Pontif pare a-si vedea implinita dorinta de a participa la celebrarea slujbei ecumenice in fostul Bizant crestin. Intr-adevar, imediat dupa alegerea sa in calitate de lider al Bisericii Catolice, Joseph Ratzinger definea ecumenismul - si, in special, dialogul cu Biserica Ortodoxa - ca fiind prioritatea pontificatului sau, si-si exprima dorinta de a asista la slujba religioasa la Istanbul pe 30 noiembrie, cu ocazia sarbatoririi in lumea ortodoxa a Sfintului Apostol Andrei. Daca anul trecut guvernul turc nu a acceptat calatoria Papei, anul acesta pontiful a vizitat tara islamica la invitatia presedintelui turc Ahmet Necdet Sezer, ilustrul oaspete nepoftit metamorfozindu-se subit intr-un musafir avantajos. Guvernul turc pare sa fi inceput sa inteleaga dimensiunea de oportunitate politica a vizitei pontifului in perspectiva viitoarei integrari a Turciei in UE.

Politia turca, la biroul de presa

Prezenta Papei va situa Turcia sub reflectoarele planetare din punctul de vedere al tolerantei fata de minoritatile religioase, in special fata de crestinii catolici si ortodosi, confruntati cu atitudini de persecutie si marginalizare demne de Evul Mediu. In acest sens, uimitoare si relevanta totodata este aparitia agresiva a politiei militarizate turce la sediul Biroului de presa pus la dispozitia jurnalistilor din intreaga lume de catre Patriarhat. Obiectul disputei: cuvintul „ecumenic" (din inscriptii, anunturi) care definea atit Patriarhatul, cit si intilnirea dintre Bartolomeu si Suvernul Pontif. Teama pare a fi impartasita si de reprezentantii islamismului radical. Dupa cum afirma ieri liderul fundamentalismului local de la Istanbul, Necmetin Erkban, in rindul extremistilor este raspindita ideea ca Papa „ar dori sa restabileasca Imperiul Bizantin".