Dragostea, dumnezeu, aventura si dreptul, in topul lecturii dupa gratii. Sandra Brown, Alexandre Dumas, Jules Verne si Karl May sint primii autori cu care-si sting setea de cultura detinutii din penitenciarele autohtone.

In ciuda faptului ca fiecare penitenciar din Romania este dotat cu cite o biblioteca, numarul detinutilor care apeleaza la lectura pentru a-si largi orizontul cultural este redus. Analfabetismul, oferta restrinsa de carti sau pur si simplu dezinteresul sint citiva dintre factorii care-i imping pe condamnati sa-si umple timpul cu alte activitati. „Citesti? Eu ma plictisesc cind citesc, mie nu-mi place sa citesc, ma enerveaza, cind vad grosimea cartii, m-a terminat", se confesa un detinut pe viata din Penitenciarul de Maxima Siguranta (PMS) Rahova, lui Eugen Istodor, autorul cartii „Vietasii de pe Rahova".

Un deceniu de lectura

Puscariile ascund totusi si cititori pasionati, cei mai multi provenind din categoria ocnasilor cu pedepse de peste zece ani. „Cei inchisi pentru perioade mai lungi constientizeaza ca au mai mult timp de reflectie si sint mai dispusi sa lectureze, in cautarea anumitor raspunsuri sau ca o tentativa de dezvoltare personala", explica psihologul Alexandru Iordan. „In primii ani dupa revolutie, biblioteca reprezenta doar o statistica in evidentele contabile ale unitatii. Fondul de carte era constituit din lucrari «mobilizatoare» ale «ginditorilor» epocii de aur. A fost nevoie de o repopulare a rafturilor bibliotecii, ajungind la sfirsitul anilor ’90 sa totalizeze aproximativ 3.000 de volume. Dupa anul 2000, din cauza preturilor in continua crestere, ritmul de aprovizionare cu carti a bibliotecii a inceput sa scada, majoritatea volumelor fiind obtinute, in special, din sponsorizari", povesteste Daniel Barbu, purtator de cuvint la PMS Craiova.

Sandra Brown, lider de fisa

Numai 152 dintre cei 1.600 de detinuti inchisi in Banie au fisa de lectura la biblioteca, iar cartile preferate sint cele de aventura si cele politiste. Printre acestea, „Moby Dick", „Colt Alb" si „Ciresarii" au cea mai mare trecere la cititori. Aproape 1.900 de titluri pune la bataie si PMS Tulcea, dintre care cele semnate de Karl May, Alexandre Dumas si Sandra Brown sint cele mai tocite. Tot aici basmele lui Petre Ispirescu sint la mare concurenta cu spumoasele romane ale Sandrei Brown. Ilustra autoare este ceruta si de condamnatii de la PMS Giurgiu, care mai diversifica si cu Pavel Corut si Sven Hassel. Chiar daca satisfac gusturile ambelor sexe, romanele de dragoste au mai mare trecere la femei decit la barbati, pentru ca ele „creeaza vise, construiesc modele de viata si stirnesc lacrimi", dupa cum spune Barbu.

Biblioterapie dupa gratii

„Lectura reprezinta o forma de evadare mentala. Atunci cind citim fluent materialul tiparit, creierul nostru alcatuieste, pe baza descrierilor din material si a experientei noastre acumulate, o succesiune de reprezentari, iar subiectul se detaseaza temporar de mediul imediat", sustine Iordan. In opinia acestuia, faptul ca anumiti detinuti citesc carti pe care le-au ratat in copilarie se traduce prin „reflectarea nivelului lor de intelegere, uneori dublat de un anume infantilism afectiv". „Acesta este orizontul lor de cunoastere si de traire afectiva", adauga psihologul.

Pofte mai aparte au detinutii din PMS Bircea Mare (Deva) si cei adapostiti de zidurile Penitenciarului Oradea, care frunzaresc cam aceleasi carti. „Danseaza cu lupii" semnata de Michael Blake, „Gustul Mortii" de P.D. James, „Enigma vietii si a mortii" a lui C. Firu si „Ochiul de tigru" de W. Smith sint urmatoarele pe lista, dupa Al. Dumas si Sandra Brown. „Romanele politiste, cele de aventura si romanele de dragoste se pastreaza la un nivel apropiat de cel grafic-concret, iar construirea reprezentarilor care, inlantuite, alcatuiesc un film mental este destul de facila. Continutul acestor carti are un rol important, rezonind cu interesele subiectilor: dorinta de evadare, intimplari deosebite, erotism. Este o compensare a unor carente din viata prezenta a individului, dar si o forma de autoterapie, am putea spune autobiblioterapie", explica psihologul Alex Iordan aplecarea condamnatilor spre astfel de lecturi.

Poeti dupa gratii

Locul unu in topul cititorilor cu cel mai mare apetit le revine celor cazati la Penitenciarul Botosani, unde peste 300 de detinuti dintre cei 1.200 semneaza condica la sala de lectura cu regularitate. Mai mult, locatarii inchisorii fac recenzii de carte in cadrul activitatilor de reabilitare sociala. Romanele de aventuri, de dragoste, marii clasici romani si straini le-au deschis detinutilor pofta de a scrie la publicatia interna, „Caietele lui Cain". „Poate am scris... si poate nu-s satul/ Dar sint afazic, lapidar si lent/ Fara sa vreau si sigur prea credul/ Ma las in voia sortii, repetent...!", scria Catalin Ifrim intr-una dintre poezii. Purtatorul de cuvint al institutiei, Cristina Livadariu, spune ca sefii inchisorii se straduiesc sa-i publice opera lui Ifrim, care, in opinia acesteia, in inchisoare „si-a desavirsit mult stilul de a scrie, pasionat fiind de Cioran, Bacovia si de eseistica". Cum „cititorii de poezie de azi sint studentii si puscariasii", dupa cum spunea Andrei Codrescu, devoratorii de versuri nu puteau sa lipseasca din evidenta vreunei inchisori.

„La noi (n.r. - PMS Timisoara) primeaza romanul de dragoste, Sandra Brown si Sidney Sheldon fiind scriitorii cei mai solicitati, iar pe locul doi stau versurile, deoarece, de cele mai multe ori, poeziile de dragoste le servesc persoanelor private de libertate drept sursa de inspiratie pentru corespondenta", spune Magdalena Radu, purtator de cuvint. „Orientarea unor detinuti catre poezie este motivata de o rezonanta afectiva, de dorinta launtrica de a gasi o doza de sublim intr-un mediu aflat la polul opus poeziei", este de parere Iordan. Indiferent ca recupereaza lecturile pierdute in copilarie, ca se hranesc cu povesti de dragoste plasmuite de imaginatia vreunui scriitor sau ca isi cauta izvoare de inspiratie, cititul ramine una dintre preocuparile de baza ale detinutilor fie si doar pentru a-si umple timpul.

De frica legii si a lui Dumnezeu Vietasii din PMS Rahova stiu „foarte bine paginile din Codul penal ce-i priveste. Fiecare e expert pe speta lui si cu totii stiu Codul penal si procesual pe sarite, prin locurile esentiale", spune Eugen Istodor, care subliniaza ca detinutii ar citi mai mult daca oferta ar fi mai prietenoasa. „Cartile ce se gasesc in sistem sint orinduite, achizitionate, donate dupa alte criterii decit cele ale chefului detinutului. Cosbuc, Goga, Eminescu sint buni, dar ce sa-i tot rasfoiesti pe vesnicie?", adauga jurnalistul. Legilor pamintene le fac concurenta legile dumnezeiesti, numai la PMS Timisoara existind peste 150 de carti cu teme religioase. Si ocnasii cazati in alte locatii citesc cu sfintenie Biblia.