Raymond Queneau (foto) si-a petrecut toata viata jonglind intre literatura si matematica, intre eruditie si inocenta, intre umor si amaraciune.

Considerat emblematic pentru autorii moderni, Queneau a traversat suprarealismul, literatura angajata si Noul Roman fara sa ramina fidel nici unuia dintre aceste genuri, impunindu-se insa printr-un stil original care imbina poezia cu fantezia sarcastica. Primul roman al lui Queneau, „Le Chiendent", aparut in 1933, continea deja anumite exercitii lingvistice, aplicate unei constructii romanesti complexe, care venea sa chestioneze sensul vietii. Romanul era circular, terminindu-se cu fraza de inceput, si inaugura multe dintre temele care se vor regasi in opera lui Queneau: predilectia pentru peri-feriile pariziene, obsesia razboiului, crearea unor personaje mediocre. Pasiunea sa pentru matematica, enigme si jocuri de strategie i-a servit la crearea unor lumi stiintifico-imaginare pe care el le numea „patafizice": „Les temps mêlés" (1941), „Saint Glinglin" (1948). Odata depasita etapa suprarealista, Queneau a inceput sa vada limbajul ca element de experimentare formala, iar aceasta tendinta a fost cel mai bine concretizata in „Exercitii de stil" (1947), care prezinta 99 de feluri diferite de a povesti acelasi episod banal petrecut in-tr-un autobuz. „Exercitiile de stil" au reprezentat primul mare succes la public al lui Queneau, care avea sa-si ia, putin mai tirziu, pseudonimul Sally Mara, imitindu-l pe Vernon Sullivan al prietenului sau Boris Vian. Dupa eliberarea Parisului, a inceput sa frecventeze cercurile din Saint-Germain des Prés, sa scrie poezii ulterior transformate in cintece. Poemul sau „Si tu t’imagines", pus pe muzica de Joseph Kosma la initiativa lui Jean-Paul Sartre, a devenit un succes al tinerei Juliette Gréco. Daca „Exercitiile de stil" i-au adus lui Queneau afirmarea, „Zazie in metrou" (1959) a insemnat consacrarea in ochii publicului francez. Considerat deja un scriitor important, Queneau si-a completat opera poetica prin „Cent Mille Milliards de poèmes" (1961), un experiment celebru bazat pe un joc de decupari care permite un numar infinit de combinatii intre versurile fiecarei poezii.

Citeste mai mult:

Colectia COTIDIANUL. Intra in carti!