Doi dintre invinuitii din dosarul Mucea nu au fost audiati inca de procurori pina aseara. Mircea Flore si Michal Susak, ambii acuzati de spionaj, sint in strainatate, de negasit.

Mircea Calin Flore, 30 de ani, reprezentantul permanent in Romania al Credit Suisse First Boston (CSFB) Europe Ltd. Londra, invinuit pentru spionaj, este suspectat ca ar fi beneficiat de informatii confidentiale de la Mihai Radu Donciu, consilierul suspendat al ministrului Telecomunicatiilor, Zsolt Nagy.

Potrivit procurorilor, Donciu ar fi furnizat lui Flore informatii confidentiale despre oferta concurentilor in timpul licitatiei pentru alegerea consultantului care sa se ocupe de listarea pe bursa a 46 la suta din actiunile Romtelecom, la care participa si CSFB. Pina la urma, din 9 concurenti, licitatia a fost cistigata chiar de CSFB.

Flore ar locui in Anglia, conform rezolutiei procurorilor. Vecinii parintilor sai spun ca nu l-au mai vazut din luna iunie a acestui an si ca Mircea Flore locuieste in Austria. Ieri, parintii lui Flore nu erau acasa. „Sint plecati la fiica lor, in Venetia, care a nascut", au spus apropiatii familiei. La rindul sau, cehul Michal Susak, fost vicepresedinte pentru piete emergente al CSFB Londra, este banuit de influenta in acelasi dosar Romtelecom.

Trei audieri la Parchet

Procurorii DIICOT au audiat ieri alte trei persoane implicate in dosar. Adica pe capul retelei, bulgarul Stamen Stancev, pe Mustafa Oral, omul de legatura dintre functionarii romani si spionii straini, si Vadim Benyatov, personaj cu rol in transmiterea de date de la romani catre straini in adjudecarea SC Electrica Muntenia Sud. La ora inchiderii editiei, bulgarul se afla inca la audieri.

Ai nostri

In afacerea de spionaj si tradare din Ministerele Economiei si Comunicatiilor s-a inceput urmarirea penala impotriva a opt persoane. Trei oficiali romani sint acuzati de tradare prin transmitere de informatii secrete: Dorinel Mucea, fostul adjunct al sefului Oficiului de Privatizare, Mihai Donciu, fost consilier al ministrului Comunicatiilor, si Robert Neagoe, fost director al Directiei juridice din MEC.

Si ai lor

Pentru spionaj sint acuzati patru straini si un roman: Stamen Stancev, cetatean bulgar, consultant al CSFB Londra si Credit Anstalt Investement Bank GmbH Austria, Susak Michal, cetatean ceh, fost vicepresedinte pentru piete emergente al CSFB Londra si in prezent director executiv al fondului de investitii PPF Investments, Vadim Benyatov Don, cetatean american de origine rusa, responsabil, in cadrul CSFB Londra, pentru problemele privind pietele de energie emergenta, Mustafa Oral, cetatean turc, considerat ca fiind unul dintre canalele de legatura, si Mircea Flore, cetatean roman, reprezentant permanent in Romania al CSFB.

Angajatorul spionilor nu comenteaza Gavin Sullivan, purtator de cuvint al CSFB, a refuzat ieri sa faca orice comentariu legat de Vadim Benyatov Don sau Stamen Stancev. „Am inteles ca anumiti indivizi, inclusiv anumiti angajati ai CSFB, au fost acuzati de autoritatile romane de spionaj si conspiratie pentru a exploata secrete de stat. Nu avem nici un motiv sa credem ca vreun angajat s-a comportat inadecvat. Luam aceste acuzatii foarte in serios si sintem pregatiti sa cooperam cu investigatorii", a precizat Sullivan, care nu a dorit sa comenteze nici in ce stadiu sint relatiile dintre CSFB si cei doi.

CSFB este o companie de servicii financiare, cu sediul in Zürich. In Romania, compania a fost consultant in cazul privatizarii Petrom (impreuna cu ING Bank NV), Distrigaz Nord (cu RAEF), Distrigaz Sud (cu RAEF) si pentru listarea a 46 la suta din actiunile Romtelecom.

OMV il linisteste pe Basescu Grupul austriac afirma ca nu exista investitor necunoscut care sa detina mai mult de 5%, dupa ce presedintele si-a exprimat temerea ca rusii cumpara masiv actiuni OMV.

Grupul OMV nu are actionari care sa detina mai mult de 5% din capital, cu exceptia celor doi actionari semnificativi, statul austriac, care detine 31,5%, si fondul de investitii IPIC din Dubai, potrivit unei informari trimise „Cotidianului" de Bettina Gneisz-Al-Ani, vicepresedinte pe probleme de comunicare corporativa la OMV. In plus, in comunicarea OMV se arata ca „nu este posibil ca actiunile OIAG (statul austriac - n.red.) si IPIC sa fie preluate (de altcineva - n.red.) si nu este posibil, de facto, ca actiunile liber tranzactionabile, in proportie de 50,9%, sa fie preluate de catre o singura entitate, oricare ar fi structura". Oficialul OMV mai afirma ca este garantata o structura a actionariatului durabila, care nu va fi schimbata, si pentru ca OIAG si IPIC sint sindicalizati. Declaratia oficiala a OMV survine dupa ce, acum doua zile, presedintele Traian Basescu spusese ca exista riscul ca gigantul rus Gazprom sa ajunga actionar majoritar al OMV, prin preluarea, de bursa, a actiunilor libere. „Avem riscul de a nu sti, de fapt, cine este actionarul majoritar la OMV-Petrom. Iar declaratiile consilierului economic al Ambasadei Rusiei, ca Gazprom cumpara masiv actiuni OMV, sint o realitate", a spus presedintele.

Amintim ca, pina in 1987, OMV a fost detinuta 100% de statul austriac. Incepind cu acea data, statul a scos la vinzare, prin oferta publica, pachete de 10 si 15% de actiuni ale companiei, exceptie facind achizitia de catre fondul din Emirate. Acum, pachete de actiuni reprezentind cumulat 50,9% sint listate la burse din Austria, Marea Britanie si SUA.

Totusi, relatiile dintre Gazprom si OMV sint vechi, compania austriaca fiind primul client vest-european al Gazprom, in 1968, anul in care grupul rus a inceput sa vinda gaze in Europa Occidentala. (Mihai Nicut)

Statul poate decide pretul final la gaze Autoritatea de reglementare a statului are voie sa stabileasca pretul gazelor din productia interna peste capul producatorilor, dar asteapta o lege in acest sens.

Consiliul Concurentei a decis ca statul roman are ultimul cuvint in stabilirea preturilor la gazul extras din tara, insa doar daca isi doreste acest lucru. Intr-un comunicat, Consiliul precizeaza ca Autoritatea de Reglementare in domeniul Gazelor (ANRGN) a solicitat institutiei un punct de vedere privind posibilitatea transferarii activitatii de productie a gazelor naturale din segmentul concurential al pietei in segmentul reglementat. „In eventualitatea aprobarii unei astfel de masuri, ANRGN va fi in masura sa stabileasca pretul gazelor naturale din productia interna", se arata in comunicat.

Consiliul mai informeaza ca aceasta masura este la indemina autoritatilor abilitate ale statului, „in functie de interesele economice ale tarii".

Totusi, Autoritatea nu poate decide aceasta interventie imediat. „Autoritatea nu poate initia acte legislative, iar anuntul Consiliului nu inseamna ca ne da neaparat dreptul. E nevoie de o lege, care sa ne dea atributiile legale in acest sens, lege care trebuie luata in concordanta cu strategia energetica a Romaniei", ne-a declarat directorul Directiei de tarife din ANRGN, Gabriel Sirbu.

Aviz dupa scandal

In momentul de fata, ANRGN nu poate decide pretul gazului din productia interna, iar acest lucru a devenit vizibil luna trecuta, in scandalul dintre Petrom si distributiile de gaze. ANRGN poate doar recomanda un pret, dar Petrom a decis sa vinda gazul extras din tara catre distribuitori la un pret mai mare decit cel recomandat. Furnizorii nu au fost de acord cu noul pret, si s-a ajuns in imposibilitatea de a se mai incheia contracte.

Autoritatea a intervenit si a decis o scumpire a gazelor pentru consumatorii finali (loc in care poate interveni) de 8,5%, pentru ca noul pret sa poata contine si majorarea ceruta de Petrom, care a fost de 20%.

Pretul gazelor din productia interna este acum de 143 de dolari mia de metri cubi, urmind ca, pina la inceputul lui 2009, el sa fie adus la nivelul gazului din import, care costa acum 315 dolari. ANRGN nu a stabilit inca un calendar de majorare a pretului, dind ca termen-limita pentru aceasta operatiune sfirsitul lunii noiembrie.

Gazprom ne arde iarasi Gazprom intentioneaza sa mareasca pretul gazului exportat in Europa in medie cu 15%, informeaza editia electronica de luni a cotidianului „Süddeutsche Zeitung". Ziarul german citeaza surse din interiorul concernului, care ar fi dat amanunte in legatura cu planul bugetar al Gazprom discutat in aceste zile. Pretul de referinta de 250 de dolari pentru 1.000 de metri cubi va fi astfel marit la 293 de dolari. „Concernul controlat de Kremlin vrea sa creasca nivelul veniturilor din exporturi cu 20%, tintind o cifra-record de 46 de milioane de dolari", conform cotidianului german. Cele mai afectate tari vor fi tarile baltice si Belarus, ultima urmind sa plateasca 200 de dolari in loc de 46 de dolari pe mia de metri cubi. (V.B.)