In Alianta D.A. se petrec lucruri de neinteles. Pentru tot ce se intampla rau in Partidul National Liberal, liberalii dau vina pe Basescu si pe Partidul Democrat.

In mass-media, de asemenea, cauza razboiului fratricid de la liberali e ghicita la Cotroceni. Basescu pomeneste rareori de liberali, membrii marcanti ai PD sunt extrem de retinuti, totusi, cand vine vorba de implozia din PNL, Ludovic Orban, Crin Antonescu, Vozganian
si alti liberali guresi nu fac altceva decat sa strige tot timpul la presedinte ca le distruge partidul. Cu cat tace mai lung presedintele, cu atat mai rau se inflameaza
liberalii. Analistii politici si ei fac din retinerea enigmatica a lui Basescu o continua vinovatie. Logica faptelor
ar fi urmatoarea: daca Basescu nu spune nimic despre miscarile
tectonice din PNL, inseamna ca-si recunoaste implicarea.

Nicicand n-a tacut Basescu - fie-mi iertat barbarismul - mai tare. Cu toate acestea, pana si PSD-ul il incrimineaza pentru fiecare convulsie din partidul lui Tariceanu. Cei care discuta rolul lui Basescu in vesnicul scandal liberal par sa stie mai multe decat spun. Masinatiunea prezidentiala li se pare ceva de la sine inteles. Daca se va dovedi vreodata ca Basescu n-a avut nici un rol in degringolada din PNL, va fi cu siguranta
culpabilizat pentru parsiva sa neutralitate. S-ar putea ca rolul lui Basescu sa fie unul real si important, dar nu-i mai putin adevarat ca, atribuindu-i-se un rol decisiv, cea mai benigna observatie a presedintelui va parea un atac, daca nu si o marsavie.
Paradoxal, pozitia lui Basescu in Alianta e intarita astfel de loviturile
in gol ale nucleului Tariceanu. Nucleul nu-si da seama de teribilul revers psihologic al furiei lor si ataca si
mai dur. E un cerc vicios. Il fac pe Basescu autor total, direct si la vedere, desi comportarea acestuia dovedeste doar o participare pe cat de controlata pe atat de colaterala.

Citeste si:

Pentru orice gazetar e de-a dreptul sinucigas sa se refere la absurditatea momentului altfel decat comentand ""perfidia"" lui Basescu. Cum s-ar spune, Basescu über alles. E
cazul - dac-o fi chiar asa - in care un presedinte face si desface totul fara ca nimeni s-o poata proba. Daca Basescu e chiar atat de perfect in abjectie, vin si ma intreb: nu cumva ceea ce atata lume considera un defect al democratiei romanesti e de fapt un castig? Face cineva in sfarsit ceva, pune o ordine in dezbinare.

Ar fi pentru prima oara
cand noi, romanii, poporul deprins sa dam vina pe altii, chiar si atunci cand
e mai mult decat evident ca vina
e in ograda noastra, numim corect
o vinovatie ordonatoare. Defectul acestui moment liberal penibil
e ca poporul nu gandeste deloc
ca Tariceanu, Orban, Antonescu
sau Vozganian. Poporul - o arata sondajele - e de partea lui
Basescu si zice: Bine le face, ca mult se mai cearta! Cat e el de Basescu, i-ar veni foarte greu sa-i imprastie dac-ar fi un pic mai tacuti!