Dl Emil Moise, profesor de filosofie din Buzau, a solicitat Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii retragerea simbolurilor religioase din institutiile publice de invatamant.

Demersul este legal, expresie a dreptului constitutional de petitionare. In acelasi timp este si legitim, data fiind calitatea de parinte a dlui Moise, care ii confera dreptul de a stabili, potrivit propriilor convingeri, educatia copilului sau (art. 29, pct. 6 din Constitutie). Petitia este intemeiata, semnatarul invocand necesitatea apararii unor drepturi si libertati fundamentale, si a fost adresata unei institutii publice, competenta sa decida. Asadar, dl Moise a respectat
regulile jocului democratic.

CNCD a decis sa recomande Ministerului Educatiei si Cercetarii elaborarea si implementarea unei norme care sa reglementeze prezenta simbolurilor religioase in institutiile de invatamant public. In conceptia CNCD, norma trebuie fundamentata pe principii precum respectarea dreptului parintilor de a asigura educatia copiilor potrivit convingerilor lor religioase si filosofice, respectarea caracterului laic al statului si afisarea simbolurilor religioase doar in cursul orelor de religie sau in spatiile destinate exclusiv invatamantului religios. O hotarare salutara in spiritul democratiei sartoriene (domnia majoritatii limitate).

Ce-au inteles unii din acest joc democratic? Pentru dl Catalin Croitoru, presedintele Federatiei Educatiei Nationale, petitia dlui Moise reprezinta cererea ""aberanta a unei persoane care are interese ascunse sau probleme cu capul"". O atitudine jignitoare si intoleranta, exprimata de un educator national a carui filosofie existentiala se rezuma simplu: ""o majoritate nu poate fi calcata in picioare de tot felul de descreierati"". Aceeasi mentalitate si la dl Marius Nistor, presedinte executiv al sindicatului Spiru Haret: ""Nu vom tolera ca simbolurile religioase sa fie inlaturate"".

Citeste si:

Pentru BOR, retragerea simbolurilor religioase din scolile publice este perceputa ca o ""masura brutala si nejustificata de restrangere a
libertatilor religioase"". Libertatea constiintei este redusa la libertatea religioasa, situatie in care ateilor
nu le mai ramane nimic. La fel gandeste si Arhiepiscopia Romano-Catolica din Bucuresti cand sustine
ca hotararea CNCD este abuziva
si discriminatorie.

Pentru dl Horia Roman Patapievici, dl Moise este un fanatic de drepturile omului. Adica un mohorat care vrea sa dezbine ceea ce istoria, prin consens, indiferenta, cutuma ori traditie, a unit. In timpul regimului comunist, consensul, indiferenta, cutuma, traditia sau istoria au unit in multe lucruri. Pe unele le vedem si astazi. De aceea prefer un fanatic al drepturilor omului intr-o tara in care aceste drepturi n-au contat pana acum. Si dl Patapievici apara o majoritate in dauna unei minoritati, opunand consensul social drepturilor si libertatilor fundamentale, libertatii individului. Numai ca libertatea individului nu inseamna nimic daca nu presupune dreptul de a avea o conduita proprie si de a sustine si afirma opinii care nu au aprobarea majoritatii. Acest drept la noi
este fie negat, fie stigmatizat.

In timp ce dl Moise si sustinatorii sai sunt pusi la zid, copiii din clasele primare sunt obligati sa invete pe de rost Sfanta Taina a Preotiei, Cununia sau Sfanta Taina a iubirii, Sfanta Taina a Maslului, credinta in inviere si in viata vesnica. Ei afla ca fericirea este doar a celor drepti din Rai. Pacatul, neinteles la aceasta varsta, devine o spaima, iar moartea, calea spre Mantuire. Desi nimeni din conducerea MEC nu stie Crezul, copiii din clasele a IV-a sunt pusi sa-l memoreze prin ordinul dlui Hardau! Drepturile constitutionale sunt neputincioase in fata prozelitismului religios mascat. Gandire feudala, comportament pe masura.