Ansamblul „Brancusi", zidurile Cetatii Sighisoara si picturile murale de pe peretii exteriori ai bisericilor vechi sint primele victime romanesti ale schimbarii climaterice.

Tornadele si salturile de temperatura din ultimii ani musca din zidurile Cetatii de la Sighisoara, surpa ansamblul „Brancusi" si degradeaza fatadele bisericilor vechi. Concluzia specialistilor este ca Romania are nevoie de un plan cu bataie lunga pentru conservarea patrimoniului.

Harta vulnerabilitatii

Un posibil model ofera proiectul „Arca lui Noe" demarat in urma cu doi ani de Comisia Europeana (CE).

Realizat de tari din Europa Centrala si de Vest, proiectul promite sa ofere anul viitor o harta climaterica ce va prezenta „regiunile europene unde mostenirea culturala va avea de suferit in urma modificarilor de clima, propunind strategii de conservare a materialelor si a structurilor puse in pericol", arata un comunicat de presa al CE. Demersul este prioritar datorita prejudiciilor imense aduse recent patrimoniului cultural.

De exemplu, centrul istoric din Praga a fost devastat in 2002 de ploi torentiale. 500.000 de volume si documente de arhiva au fost afectate atunci, la care se adauga inundarea unor teatre, muzee si biserici, pagubele ajungind la 80 de milioane de euro.

Atac la Palat

„Fenomenele extreme precum tornadele, variatiile mari si bruste de temperatura sau intensificarile vintului sint mult mai frecvente in Romania ultimilor ani", declara pentru „Cotidianul" Roxana Bojariu, meteorolog in cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie. La surprizele vremii se adauga poluarea din mediul urban. Desi fatadele Palatului de Justitie din Bucuresti au fost renovate in 1995, la consolidarea finalizata in aceasta toamna ele au avut nevoie de noi lucrari de conservare din cauza poluarii din trafic. „Palatul e construit din calcar, un material poros si usor degradabil. Noxele cu bioxid de sulf au format pe fatada niste cristale, care, la ciclul inghet-dezghet, au fisurat fatada", explica arhitecta Cristina Ionescu de la Institutul National al Monumentelor Istorice (INMI).

Biserici din creta casabila

Schimbarile globale ale climei au dat bataie de cap si proiectantilor care s-au ocupat de restaurarea ansamblului sculptural „Brancusi" din Tirgu-Jiu. „Proiectul de renovare a tinut cont de datele climaterice din ultimii 80 de ani, care dadeau o medie a ploilor de 90 de litri pe metru patrat pe zi. Anul trecut, in perioada ploilor diluviene, situatia s-a schimbat radical. In mai putin de opt ore, am avut 120 de litri pe metru patrat", spune inginerul Cristian Petrescu, directorul tehnic al Oficiului National al Monumentelor Istorice (ONMI). In consecinta, s-a ajuns la scurgeri de material, pentru ca pantele de scurgere nu erau gindite pentru un volum atit de mare de apa. Noi santuri de evacuare au fost construite si in preajma bisericilor sapate in dealul de calcar de la Basarabi. „Ansamblul rupestru din crestinismul timpuriu este unic in Europa. Prin refacerea santului de garda si a ventilatiei am incercat sa nu lasam apa sa se infiltreze in material. Odata absorbita, la ciclurile inghet-dezghet s-ar disloca bucati intregi de creta", expune cel mai rau scenariu posibil Petrescu.

Canalizarea moderna surpa Evul Mediu

Cetatea medievala din Sighisoara a avut parte nu doar de conditii climaterice defavorabile, dar si de infiltratii cauzate de unele pungi de apa, acumulate in urma unor defectiuni la instalatiile de scurgere si de alimentare cu apa din oras. „In aceasta primavara, o parte din zidul de linga Turnul Cojocarilor s-a prabusit din cauza degradarii materialului de coeziune. Problema e mai veche. Deja in anii ’60-’70 s-au inregistrat prabusiri ale zidului de incinta. In zona Cimitirului Evanghelic, 10-15 metri din zid deviasera in aceasta primavara cu 40 de centimetri fata de verticala. E nevoie de un program mult mai amplu, deoarece costurile de conservare sint uriase", afirma arhitectul József Kovács de la INMI.

Problemele estetice ale conservarii

Specialistii in conservarea patrimoniului cultural autohton intentioneaza sa realizeze pentru anul viitor o harta similara cu cea a proiectului „Arca lui Noe". Ea ar cuprinde atit schimbarile climaterice, cit si factorii de poluare care distrug monumentele istorice. In acelasi timp, lucrarile de conservare merg inainte, dar fara a altera aspectul original al edificiilor renovate. „La bisericile pictate din Moldova, a trebuit sa schimbam panta acoperisului si sa marim cornisa. Aceste tipuri de interventii cer multa atentie, pentru ca nu avem voie sa schimbam imaginea initiala. Nu folosim alte materiale si pastram forma, culoarea si volumetria monumentelor", precizeaza arhitecta Cristina Ionescu.

Licheni pe acoperis Umiditatea extrema din ultimii trei ani a afectat si casele taranesti din Complexul National Muzeal „Astra" din Sibiu. Acoperisurile din paie, stuf sau vita-de-vie au fost primele care au avut de suferit. „Din cauza umiditatii, apar muschi, alge, licheni sau bacterii care degradeaza acoperisurile. Pentru a le mentine in stare buna, trebuie sa schimbam mai des materialul, care este greu de gasit. Lucram cu o echipa din Rimeti, unde se mai fac acoperisuri cu paie calcate, si cu o alta din Fagaras, unde se lucreaza cu paie legate in snopi", explica restauratorul Valeriu Olaru, director general adjunct la Complexul National Muzeal „Astra".