Are o filmografie de invidiat: peste o suta de filme romanesti si straine. Inzestrat cu mult talent si cu un fizic neobisnuit, a dat un farmec aparte fiecarui rol pe care l-a interpretat. Marele actor de teatru - dar, mai ales, de film - Colea Rautu implineste astazi 94 de ani.

""Macar 1% din tara asta ma stie""

""In copilarie imi serbam ziua de nastere alaturi de alte trei familii si alea rude. Pe vremea cand eram actor si ma prindea ziua mea la filmari mergeam cu colegii intr-o carciuma, langa Buftea. Imi placea sa fie oameni cat mai multi, dar cat mai restrans. Am avut foarte multe aniversari speciale, incat nu mai tin minte sa spun una anume. Imi plac surprizele atat de ziua mea cat si pe scena. Acum, de ziua mea, vor veni prietenii la mine.

La varsta asta imi dau seama prin cate am trecut si cate am vazut. Nu stiu daca e un privilegiul faptul ca am ajuns la varsta de 94 de ani, dar deocamdata nu mi-a stricat. Nu am trecut prin lume degeaba. Ceva, ceva a ramas in urma mea. Am muncit mult si pot sa spun ca nicaieri nu m-am facut de ras. Sunt multumit ca macar 1% din tara asta ma stie. Eu zic ca este bine si atat. Totul este cum te stie lumea.

Regretul meu este si acum faptul ca am fost dat afara din liceul militar, pentru neplata taxelor scolare. Desi invatam foarte bine, au gasit un motiv sa ma dea afara pentru ca ma chema Rutkovski. Trebuia sa ma port mai frumos pentru ca eram din Basarabia. Venise un colonel caruia nu-i placeau nici polonezii, nici rusii. Culmea curiozitatii, ca il chema Stancovschi. Era de origine rusa. Se spune ca tot raul spre bine, dar cred ca nu mi-a fost prea bine atunci. Daca erai un absolvent de liceu militar, erai toba de carte. Tin minte ca cel mai mult imi placea in liceu latina, dar am ramas corigent pentru ca i-am dat unui coleg niste carti dupa care sa copieze. Profesorii cereau mult de la noi.

Citeste si:

Am cantat in multe coruri cand eram tanar. Inca de cand mi-a dat bunicul cu camertonul peste nas si mi-a dat sangele, de atunci am inceput sa indragesc muzica. Aveam vreo patru ani cred.

Mi-e dor de neamul meu care s-a dus. Si am ramas cam singur... Mi-am dorit un baiat, dar nu a fost sa fie. Am totusi o fiica baietoasa si niste nepoti frumosi. Nepotul meu s-a apucat de altele, nu de actorie. Mi-as fi dorit sa am pe cineva in familie care sa-mi calce pe urme. Daca avea vreunul din ei talent, as fi vrut sa deschid un teatru. Poate unul asa cum era pe vremuri la madam Bulandra.

Nu-mi place Bucurestiul. Am ramas aici pentru ca nu am avut de ales. Mi-ar fi placut sa traiesc la tara.

Neamul romanesc e cam meschin. Actorul este actor, numai la romani nu. In orice popor actorii sunt venerati. Aici nu. Sunt lasati sa moara de foame. Este tragic.""