Mare bucurie a fost in sectia propaganda, presa si cultura a CC al UTC in ziua in care, la rubrica de ""mica publicitate"" a ziarului Romania libera, a aparut un anunt care vestea: ""Schimb, in conditii avantajoase, apartament de 2 camere, cartier linistit - Bucuresti, pentru similar in zona centrala"". Dincolo de formularea voit neutra a anuntului, emitentul (si beneficiarul!) sau avea un plan adanc: ""Exista - si-a spus Pedro Mexicanul - in centrul Bucurestilor pensionari care locuiesc in case pe care nu le pot intretine si, contra filodorma, sunt dispusi sa faca schimb de locuinta"". Asadar, ""Pedro"" - zis si ""Mexicanul"", data fiind mobilitatea-i... cam atipica - nazuia din adancul sufletului sa faca un asemenea schimb pentru a pune in acord domiciliul cu calitatea sa, aceea de adjunct de sef de sectie la CC al UTC. Cum insa nu avea nici alonja politica si nici trecere la gospodaria de partid, a ales aceasta solutie. ""Acum - mi-a decodificat mesajul Adrian, colegul meu de la «Scanteia Tineretului» - Pedro asteapta clienti. E convins ca se va gasi vreun «fost», adica un tip de moda veche si zaharisit, care sa muste."" TELEFONUL-SURPRIZA. Putea fi lasat ditamai seful UTC-ist intr-o atat de prelungita asteptare? Fireste ca nu! Drept pentru care am format numarul ""sectiei"" si l-am cerut pe ""Pedro"". Mi-am pitigaiat vocea si am graseiat, recomandandu-ma ""ingeneur Vladimir Andronescu"". Cum ""Pedro"" lipsea - fireste, cu treburi! - am lasat mesaj ca voi reveni. Se intelege, toata ""sectia"" s-a apucat sa il caute pe norocos si sa-l scoata la iveala. Un dialog cu frisoane. Peste un sfert de ora, cand am revenit, ""Pedro"" confiscase telefonul. Iar dialogul a decurs dupa cum urmeaza:
- Je vous salue, distingue monsieur, je suis ingenieur Vladimir Andronesco, et je suppose que mon nom ne vous dit rien jusqua€™au present. Telefonez in numele camaradului Adrian de la jurnalul de tineret.
- Sa traiti, tovarase inginer. Deci, cunoasteti conditiile?
- Cunosc, cunosc, mon petit, dar spune-mi, te rog, la dumneata in cartier este liniste? Fiindca, entre nous, aici, in centru, este o harmalaie ingrozitoare. Parazi, mitinguri, lozinci, nici aia ai lui Horia Sima nu faceau atata zarva. Si pentru ce, ma rog? Pentru un 23 august de spanac? Phi donc! Au dreptate si zurbagii aia de la Europa libera, astia au bagat tot motorul socialismului in claxon. (La aceste vorbe, ""Pedro"" a lasat usor receptorul si i s-a adresat in soapta colegului sau de birou, Gigi: ""Asta ori e un reactionar sclerozat, ori e un provocator. Ce ma fac? Dar daca e ce caut eu? Mai bine il las dracului sa turuie si ii iau casa!"")
- Observ - a reluat ""Pedro"" - ca sunteti un bun cunoscator al limbii francezea€¦
- Oui, oui. Draga, eu mi-am facut studii de drept la Paris. Studii serioase, nu pe punct ca astia de la Stefan Gheorghiu. Ah, Paris, Paris, vous connaisez la chansonette (au urmat cateva acorduri din celebra sansoneta cantata de Yves Montand).
- Acum imi canta - explica in soapta Pedro - , dar nu ma las, trebuie sa-i iau casa.
- Je suppose que vous etes de la nouvelle bourgeoisie proletaire, na€™est ce pas? Unde lucrati, ca sa va pot reclama directorului daca ma trageti pe sfoara? Asta-i trebuia lui ""Pedro"", sa afle bosorogul unde lucreaza si cu ce se ocupa. Drept care a scancit:
- Nu o sa fie cazul, va asigur.
- Perfect, atunci vom ramane in relatii de curtoazie. Va pot prezenta unor camarazi verzi, toti unul si unul! Ce sont de veritables reactionnaires, de bonne etat.
- In ce cartier este situat imobilul?, incearca ""Pedro"" sa abata discutia de pe acest versant periculos.
- Pe Bulevardul Ana Ipatescu 15 A, in bloc cu dl profesor Pippidi.
- Dar eu nu stiu unde locuieste profesorul Pippidi.
- Ginerele lui Iorga, mon chere, Iorga, pe care comunistii vostri l-au tinut la obranc pana l-a reabilitat nea Nicu. Apropos, nu ti se pare ca, in ultima vreme, pe Ceausescu l-a cam incalecat nevasta-sa? Pacat, mare pacat, promitea sa fie un bun romana€¦ Cu nervii la pamant, ""Pedro"" a incercat sa iasa din discutie cat mai amiabil:
- Tovarase inginer, nu vreau sa va mai retin. Luati numarul meu de telefon de-acasa si va rog sa ma sunati, ca sa stabilim concret cand pot ca sa vad apartamentul.
- O clipita, Lilly, je ta€™en prie, sois gentille et ecris le nom de ce brave chevalier (apoi, cu voce scazuta). Ca€™est ma derniere acquisition femininne. Elle a seulement 16 ans, mais elle fait splendidement son devoir. Cine era, de fapt, inginerul? Notat fiind numarul lui ""Pedro"", discutia s-a incheiat. ""Pedro"" jubila: asta, la cat de ramolit e, moare cand numai si-o muta mobilele. A facut apoi cinste ""in sectie"" si s-a pus pe planuri de viitor, care de care mai ambitioase. Si, bineinteles, a asteptat telefonul de la misteriosul ""inginer Andronesco"". O zi, doua zile, o saptamana - nimic! L-a sunat atunci pe Adrian:
- Barbate, de ce nu suna Adronescu acesta, a dat ortul popii? S-a razgandit?
- Nici n-a dat ortul popii si nici nu s-a razgandit, i-a raspuns cu calmul lui proverbial Adrian. Chestia este ca nu exista nici un inginer Andronescu. La telefon a fost colegul meu, Serbana€¦ Si uite asa s-a facut de a ramas ""Pedro"" fara mult visatul echange da€™appartement!...