Refuzul Poloniei de a relua negocierile UE-Rusia si opozitia presedintelui Putin privind liberalizarea pietei energetice creeaza conditiile esecului summitului UE-Rusia.

„Ambasadorii statelor membre vor reveni joi asupra litigiului. Aceasta este ultima sansa", a indicat purtatorul de cuvint al presedintiei finlandeze. Seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a aratat ca vetoul polonez nu va duce la esecul negocierilor, mentionind insa ca „Rusia nu are nevoie de acest acord mai mult decit UE". Surse moscovite, citate de Interfax, au precizat ca inaltii oficiali polonezi nici nu vor fi invitati la summit.

Compromis inacceptabil

UE a cerut Rusiei sa ratifice Carta energetica, ce obliga la deschiderea pietei rusesti catre investitorii occidentali, fapt refuzat de presedintele Putin. Pentru a satisface Polonia, Finlanda a propus ratificarea a doua declaratii prin care UE cere Rusiei ridicarea embargoului impus importurilor de carne din Polonia si care statueaza suspendarea in orice moment a negocierilor cu Rusia, la cererea Varsoviei. Partea poloneza, care isi vede periclitata securitatea energetica, a respins insa si aceasta oferta. „Pentru Finlanda, care a avut mereu relatii bune cu Rusia, acesta este un adevarat cosmar. Au devenit prizonierii Polo-niei", declara pentru AFP analistul Antonio Missiroli.

Razboiul rece al gigawatilor

Vetoul polonez este simptomatic pentru diviziunea dintre noii membri UE, state fost comuniste, dominate de sentimente antirusesti, si statele occidentale, noteaza publicatia rusa „Ria Novosti", care sugereaza Bruxelles-ului sa explice Varsoviei ca „Polonia a aderat la UE si nu viceversa".

„Cei care avertizeaza asupra dependentei europene fata de energia Rusiei vad relatia UE-Rusia in alb si negru si incearca sa o modeleze dupa tiparul depasit al amicitiei-inamicitiei, creind pericolul aparitiei unor noi linii de diviziune in Europa", a avertizat Vladimir Putin, citat de „Financial Times".

Sansa germana

„Germania are greutatea politica necesara si va avea convorbiri fructuoase cu Rusia, iar Moscova nu face un secret din sperantele legate de presedintia germana a UE", explica „Ria Novosti" eventuala retragere a vetou-lui polonez, in timpul prese-dintiei germane, dupa 1 ianuarie 2007.

In plus, Gazprom a aratat ca are nevoie de investitiile si tehnologia occidentale pentru exploatarea unor noi zacaminte, precum cele din Marea Barents, realitate evi-dentiata si de masa rotunda anuala a marilor industriasi din UE si Rusia, care va avea loc paralel cu summitul de la Helsinki.