Olandezii aleg azi intre politica economica a Partidului Crestin-Democrat si reformele sociale propuse de Partidul Laburist al lui Wouter Bos, fost director al Shell Romania.

Imigratia nu a ocupat un loc important in campania electorala, principalele partide politice sustinind in unanimitate o politica restrictiva, in acord cu cei 68% dintre olandezi, care se declara „obositi de aceasta tema".

O prezenta „romaneasca"

Liderul Partidului Laburist, Wouter Bos, fost director al Shell Romania in perioada 1992-1993, favorit al presei si descris ca „un nou Tony Blair", se anunta un candidat serios la functia de premier, chiar daca studiile electorale arata ca olandezii il considera prea frumos pentru a fi cinstit. Partidul Laburist urmeaza sa piarda insa 8 locuri in Camera inferioara fata de ultimele alegeri. Criticii il acuza pentru propunerea ca pensionarii instariti sa contribuie mai mult la fondurile de pensii si pentru ascensiunea Partidului Socialist, de orientare populista.

Succesele austeritatii

Considerat de analisti ca suficient de „sters" pentru a inspira incredere, actualul premier crestin-democrat, Jan Peter Balkenende, culege roadele politicii de austeritate din ultimii ani, partidul sau fiind creditat cu obtinerea a 44 de mandate din totalul de 150. Olanda inregistreaza o crestere economica de 3,5%, iar rata somajului este cea mai mica din zona euro, dupa Danemarca. Balkenende a adoptat o linie rigida in privinta imigratiei, cerind comunitatii musulmane sa adopte normele si valorile olandeze si incredintind portofoliul imigratiei liberalei Rita Verdonk, renumita pentru fermitatea politicii sale.

Partenerii de coalitie

Datorita sistemului votului proportional, Olanda a cunoscut in ultimul secol doar guverne de coalitie, in acest moment fiind probabila pastrarea actualei coalitii, intre crestin-democrati si liberali, in timp ce laburistii poarta tratative cu ecologistii si Partidul Socialist. Atit liberalii, cit si socialistii au reusit sa dea o tenta moderata curentului xenofob si antieuropean al lui Pim Fortuyn, includerea lor in coalitiile de guvernare fiind reteta stabilitatii politice olandeze.