Conflictele de mare amploare si violenta dintre populatia maghiara si
trupele armate precum si revendicarile democratice exprimate de revolutionari sunt considerate in istoria comunismului un inceput al sfarsitului acestui regim. Au starnit entuziasm si speranta printre studentii romani, iar
printre liderii de la Bucuresti - multa panica.

La 24 octombrie 1956, membrii Biroului Politic s-au intrunit intr-o sedinta extraordinara pentru a discuta masurile de mentinere a controlului pe teritoriul romanesc. Vecinatatea Transilvaniei si Banatului cu ""zona fierbinte"", numarul mare de maghiari din aceste provincii precum si interesul personal al multora fata de evenimentele din tara vecina, din cauza rudelor si cunostintelor pe care le aveau acolo, erau motive de mare ingrijorare pentru liderii romani. Cum apartenenta Transilvaniei fusese chiar si dupa cel de-al doilea razboi mondial subiect de discutii, Stalin fiind considerat ""vinovat"" de decizia finala a Conferintei de Pace de la Paris, extinderea revoltei aparea ca o reala posibilitate.
S-au luat urgente masuri de interzicere a contactelor peste granite. In marile centre universitare din Transilvania si vestul tarii au fost trimisi reprezentanti ai conducerii de partid, pentru ""prelucrarea"" evenimentelor din tara vecina, prezentate ca o ""contrarevolutie"" pusa la cale de ""agenti imperialisti"". La nivelul regiunilor s-au creat ""colective ale informarii de partid"" care strangeau si date din teritoriu cu ""privire la starea de spirit a populatiei"". Totodata, era urmarita buna aprovizionare a cetatenilor.

REVENDICARI STUDENTESTI. In fapt, actiunile populare generate de efectele revolutiei maghiare si implicit ale ""destalinizarii"" au avut ca si protagonisti majoritari pe studentii romani. Printre revendicarile politice exprimate cu prilejul adunarilor acestora au fost cele privind libertatea presei si a cuvantului, lichidarea cultului personalitatii, retragerea trupelor sovietice din Romania. Desigur ca primele solicitari aveau obiective specifice categoriei care le exprima: imbunatatirea hranei din cantine si a conditiilor de cazare in caminele studentesti, acordarea de burse pentru mai multi studenti, eliminarea limbii ruse obligatorie, reducerea orelor de marxism si economie politica.

TIMISOARA. La 30 octombrie, la Facultatea de Mecanica a Institutului Politehnic din Timisoara s-a tinut o sedinta a organizatiei studentesti la care s-au adunat circa 3.000 de participanti. Prezenti au fost acolo si emisarii PCR Petre Lupu si Ilie Verdet. Recomandarile initiale prevedeau convocarea studentilor in grupe mici, intr-un astfel de cadru ""nepericulos"" urmand sa se ""prelucreze"" evenimentele din tara vecina. Adunarea din incinta cantinei studentesti se transforma insa intr-una contestatara. Reprezentantii autoritatilor aflati in sala au promis ""rezolvarea cererilor"" studentesti si s-au retras din sala. Campusul era impanzit de forte militare care i-au imbarcat pe participanti in camioane si i-au transportat in cazarma de le Becicherecul Mic.

Citeste si:

La 15 noiembrie s-a desfasurat procesul primului lot al organizatorilor contestatiilor de la Timisoara. Pentru delictul de ""instigare publica"", 30 de tineri au fost deferiti justitiei si condamnati la pedepse intre trei luni si opt ani de inchisoare. Cele mai mari pedepse au fost primite de Caius Mutiu, Teodor Stanca, Aurel Baghiu, Valentin Rusu, Friederich Barth, Heinrich Drobny, Gheorghe Pop. Au fost, de asemenea, sanctionate mai multe cadre universitare.

CLUJ. Pentru a examina si a tempera la fata locului starea de spirit a intelectualitatii romane si maghiare, la inceputul lui noiembrie au fost trimisi la Cluj Ianos Fazekas, Leonte Rautu si Miron Constantinescu (ultimul fiind numit, in urma acestor evenimente, ministru al Invatamantului). Inca din primele zile ale evenimentelor din Ungaria, la Cluj se semnalasera ""fluturasi"" si ""manifestari contrarevolutionare"". In urma delatiunii unor colegi, la 24 octombrie, ca initiatori ai unei miscari protest, au fost arestati Balasz Imre si Vasile Tarnovan de la Institutul de Arte Plastice. Alti cinci studenti de la Filologie-Istorie au fost arestati pentru a fi pus la cale proiecte de revendicari. Cateva zile mai tarziu, Varhegyi Istvan, Nagy Benedek, Koczka Gyorgy, Kelemen Kalman si Eva Sarosy sunt condamnati la inchisoare intre trei si sapte ani. Pentru participarea la o adunare unde omagiasera martirii de la Budapesta in cimitirul central din Cluj de ""ziua mortilor"", alti trei studenti au primit cate sapte ani de inchisoare.

DISIDENTUL. In 1956, Paul Goma a fost condamnat la doi ani inchisoare, prelungiti cu inca patru de ""domiciliu obligatoriu""