O anonima incearca sa-l arunce in dosariada pe istoricul Mihnea Berindei, membru al Comisiei Tismaneanu. Documentul contine multe informatii false. Berindei are un dosar la CNSAS, dar el spune ca e masluit.

Scrisoarea anonima prezinta principalele momente din biografia lui Mihnea Berindei, unul dintre cei mai cunoscuti reprezentanti ai exilului romanesc din Franta, toate subordonate unei singure idei: acesta ar fi fost racolat de Securitate in 1968, pe cind era student la Facultatea de Istorie din Bucuresti, iar in 1977, dupa sapte ani de la plecarea sa in Franta, ar fi fost preluat de DIE. Mesajul a fost trimis catre mai multe ziare, dar si lui Vladimir Tismaneanu, presedintele Comisiei prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, din care face parte si Berindei.

Erorile anonimei

Plecind de la citeva chestiuni incontestabile din biografia lui Mihnea Berindei, anonima contine erori majore, care ii pun in discutie veridicitatea. Una dintre ele este aceea ca Berindei a plecat din tara in 1971 cu o bursa postuniversitara. In fapt, el a plecat in 1970, pe cind era student in anul IV la Facultatea de Istorie. Invatase turca, dorea sa se specializeze in turcologie si a obtinut in 1970, cind era in anul IV, o bursa de studii in Turcia. De acolo a plecat in Franta cu o viza de scurt sejur si nu s-a mai intors in tara decit in decembrie 1989. Potrivit anonimei, Mihnea Berindei ar fi incercat sa candideze, dupa moartea lui Vlad Georgescu, la postul de director al sectiei romanesti a Europei Libere, insa „serviciul american de securitate s-ar fi opus", pentru ca mai apoi sa i se interzica accesul in redactie, iar „ziaristii, rugati sa nu mai preia informatii de la el".

Acest episod este insa infirmat de multe persoane din exil. „Atunci am candidat si eu, si Emil Hurezeanu, si Mihnea Berindei pentru acest post. Am fost verificati cu totii de CIA, insa nu s-a gasit nimic. A fost preferat insa cineva din interior", spune Dinu Zamfirescu, actualmente director la Institutul pentru Memoria Exilului. Spusele sale sint confirmate si de Emil Hurezeanu.

Anchetele din Eforie

Anii 1968 si 1977, ce marcheaza, potrivit anonimei, doua momente importante in relatia cu Securitatea, au avut insa intr-adevar o semnificatie speciala pentru Mihnea Berindei. Caci in 1968, dupa cum spune chiar el, Securitatea a inceput sa-l ancheteze in sediul de pe strada Eforie. Securistii doreau sa afle informatii despre un student japonez, Kanji Tsushima, cu care Berindei fusese prieten si care este actualmente ambasadorul Japoniei la Bucuresti. Tsushima a venit in Romania in 1965 pentru a studia istoria si a plecat dupa trei ani, moment dupa care Berindei a intrat pe mina securistilor: citeva intilniri care s-au finalizat cu declaratii semnate cu numele real, spune Berindei. Tsushima l-a reintilnit pe Berindei la Paris. Actualul ambasador spune ca acesta i-a povestit de ancheta Securitatii, dar ca nu l-a interesat ce declaratii a dat prietenul sau si ca, oricare ar fi fost ele, nu l-au afectat in nici un fel cind, in 1973, s-a intors in Romania. „Stiam doar ca toata lumea este urmarita", spune el. In 1977, anul in care ar fi devenit agent DIE, Berindei l-a primit pe Paul Goma la Paris si a inceput sa se implice intens in lupta impotriva lui Ceausescu, din pozitia de vicepresedinte al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului.

Dosarul de la CNSAS

Si totusi, Mihnea Berindei are un dosar la CNSAS, pe care si l-a vazut recent. Dosarul cuprinde un raport al unui ofiter de Securitate, potrivit caruia acesta ar fi fost racolat si ar fi colaborat cu ei. Lucru care, se pare, nu este insa sustinut si de alte documente din arhiva, cum ar fi angajament sau note informative. Cuprinde, in schimb, notele unor colegi care, cu nume de cod, l-au turnat pe Berindei, precum si inregistrarea unor convorbiri telefonice. In mod cu totul curios, lipsesc si declaratiile semnate cu numele real din timpul anchetei din 1968.

Mihnea Berindei, care locuieste si astazi la Paris, sustine ca acest dosar este contrafacut. „Nu am avut niciodata un angajament cu Securitatea, nu am dat note informative. Dosarul este unul atipic, nu contine nimic din toate astea. Este o facatura", spune Mihnea Berindei, care a cerut si la SIE sa-si consulte dosarul din perioada exilului. „Presupun ca dosarul nu s-a inchis in 1989, de asta cred ca este de negasit, caci l-am cerut de nenumarate ori", precizeaza Mihnea Berindei.

Coincidente cu anonima

Ion Varlam, un alt reprezentant al exilului romanesc la Paris, crede ca exista sanse mari ca acuzatiile continute in anonima despre Berindei sa fie adevarate, desi nu are probe sa sustina asta. „L-a injurat pe Ceausescu, dar niciodata sistemul. Asta e diferenta dintre disidenta si opozitie. Disidentii cred ca regimul e reformabil din interior", spune Varlam, care, cam cu aceleasi argumente ca si anonima, l-a „deconspirat" pe Berindei in cartea „Conspirarea deconspirarii", aparuta in 2005 sub forma de dialoguri cu ziaristul Europei Libere, Liviu Valenas. Totusi, Varlam neaga paternitatea anonimei.

Tismaneanu a cerut verificarea

Date fiind acuzatiile extrem de grave din anonima, ce vin cu doar citeva saptamini inaintea prezentarii raportului comisiei lui Traian Basescu, Tismaneanu a cerut CNSAS verificarea lui Berindei in regim de urgenta. „Nu pun pret pe anonime, insa am cerut totusi verificarea acestor acuzatii. Pina la proba contrara functioneaza insa prezumtia de nevinovatie", spune Tismaneanu. Radu Filipescu, presedintele GDS, al carui cofondator este si Berindei, crede ca este o incercare de compromitere din partea Securitatii. „Mi se par nefondate toate aceste acuzatii, caci il cunosc foarte bine. In acea perioada a facut pentru mine mai multe decit oricine", spune Filipescu, referindu-se la contributia pe care Berindei a avut-o la eliberarea sa din inchisoare in 1986, dupa doar trei ani din cei zece pe care-i avea de executat pentru distribuirea unor manifeste impotriva regimului. Berindei a fost cel care a facut cunoscut cazul Filipescu in strainatate, in special organizatiilor de apararea drepturilor omului. „E normal ca Securitatea sa fi incercat compromiterea lui, cum a incercat si cu mine", spune Radu Filipescu.