Imediat dupa Revolutia din Decembrie 1989, destinul Zoiei Ceausescu, la fel ca si cel al fratilor sai Nicu si Valentin a luat o intorsatura dramatica. Considerati drept ""dusmanii poporului"", toti trei au fost arestati preventiv si trimisi in fata justitiei.

Prezentarea lui Nicu Ceausescu, adus in studioul de televiziune injunghiat si plin de singe, a fost unul dintre cele mai ""tari"" episoade ale ""Revolutiei in direct"". Valentin si Zoia au fost si ei arestati, la scurt timp dupa mezin. Dupa calmarea situatiei, toti cei trei frati Ceausescu au fost trimisi in judecata, sub acuzatii deosebit de grave. In cazul lui Nicu a fost vorba despre genocid. Valentin si Zoia au fost acuzati de subminarea economiei nationale. In cazul lor, justitia post-decembrista a folosit imaginea ""cantarului de aur"" gasit acasa la Zoia, si a celebrilor robineti de baie auriti pe post de argumente ""forte"" care pareau sa demonstreze ca ""beizadelele"" chiar au jefuit economia nationala. Apoi, in anii care au urmat, aceeasi justitie nu a fost in stare sa demonstreze ca vreunul dintre cei trei inculpati erau cu adevarat vinovati pentru faptele de care erau acuzati.

DUPA GRATII. Zoia Ceausescu si sotul ei, Mircea Opran, au fost arestati, la sfarsitul lui 1989, tot sub acuzatia de ""subminarea economiei nationale"". In plus, procurorii au dispus si in cazul lor sechestrarea averii. Ambii au fost eliberati in august 1990. Zoe si sotul sau au fost pusi in libertate in august 1990, dupa ce magistratii nu au fost in stare sa demonstreze ca ar fi subminat intr-adevar economia nationala. In ultimii 17 ani, Zoia a fost o prezenta discreta evitand pe cat posibil sa apara in public. Cel care a vorbit in numele ei a fost avocatul sau care anul trecut a relatat continutul unor discutii purtate cu fiica Ceausestilor. El a povestit ca Zoia a aflat despre conditiile in care i-au murit parintii chiar in noaptea in care s-a difuzat prima varianta a casetei filmate la Targoviste. Era in noaptea de
25 decembrie 1989, pe cand ea era arestata, tinuta sub paza, intr-o unitate militara din Soseaua Antiaeriana. Procesul si executia le-a vazut abia in august 1990, dupa ce a fost eliberata din arest.

Citeste si:

RAMASA PE DRUMURI. In timp ce se afla in puscarie, printr-o decizie semnata de Ion Iliescu si Petre Roman, locuinta Zoiei Ceausescu, cu tot ce era in ea, a fost data asociatiei UNITER. In anii care au urmat fosta proprietara s-a zbatut sa-si recapete averea, pe calea justitiei. Era vorba mai ales despre bijuterii, tablouri si carti, dintre care unele foarte vechi, cu valoare de patrimoniu. La un moment dat, avocatul ei a afirmat ca, din discutiile purtate cu Zoia, rezulta ca o parte a bunurilor personale i-ar fi fost sustrasa chiar de actorii care s-au perindat pe la UNITER, iar alta parte a fost luata de cei pusi sa pazeasca imobilul. Ulterior, Zoia si sotul ei au reusit sa-si recapete cateva dintre cartile de la UNITER. Dar tablourile au ramas tot in custodia Muzeului National de Arta.

MORMANTUL PARINTILOR. In ultimii cativa ani, Zoia Ceausescu a mai dus un ""razboi"" cu justitia. Este vorba de un dosar legat de un episod obscur al Revolutiei: executia si inmormantarea sotilor Nicolae si Elena Ceausescu. Incepand chiar cu primele luni ale anului 1990 au aparut si au circulat cu insistenta o serie de zvonuri ciudate, legate atat de imprejurarile mortii celor doi cat si de locul in care s-ar afla corpurile lor. Convinsa fiind ca ramasitele pamantesti ale parintilor ei nu se afla, cu adevarat, in Cimitirul Ghencea, Zoia s-a adresat justitiei, pentru a descoperi adevarul. In cadrul unui proces care dureaza de cativa ani, ea a cerut exhumarea celor despre care, oficial se afirma ca ar fi parintii sai. In plus, ea a mai cerut si efectuarea unor expertize AND care sa confirme ca ramasite pamantesti din cele doua morminte apartin intr-adevar lui Nicolae si Elena Ceausescu. Participant activ la Revolutie, Ministerul Apararii Nationale a fost chemat ca parte in acest proces. In mod ciudat si parand sa confirme povestile legate de moartea Ceausestilor, atat MapN, cat si justitia se opun insa deshumarii ""Odiosului si a Sinistrei"".

PROCESUL RAMANE PE ROL