Inca un membru al familiei Ceausescu trece in nefiinta. Zoia Ceausescu, fiica fostului sef al statului, s-a stins luni noapte, dupa o lunga suferinta, in locuinta situata in Cotroceni, langa Academia Militara.

Suferea de cancer de plamani, diagnosticat in urma cu cativa ani. Se lupta cu boala crunta, dar si cu autoritatile. Peste o saptamana, la 28 noiembrie, urma sa aiba loc procesul pe care Zoia il intentase Ministerului Apararii pentru deshumarea mormintelor lui Nicolae si Elena Ceausescu. Se duce in lumea umbrelor fara sa stie exact daca versiunea inhumarii parintilor la Cimitirul Ghencea este adevarata.

BIOGRAFIE. Zoia s-a nascut la 1 martie 1949. Tatal, viitorul secretar general al PCR si presedinte al Romaniei, era pe atunci ministru adjunct al Agriculturii si membru al CC al PMR. Elena nu avea ambitiile de mai tarziu. Sunt putine informatii despre copilaria si adolescenta Zoiei Ceausescu. Cert este ca familia statea in cartierul nomenclaturii, in Primaverii, iar liceul l-a urmat, ca si fratii ei, Valentin si Nicu, in Floreasca. In 1966 este admisa la Facultatea de Matematica din Universitatea Bucuresti. De un an, Nicolae Ceausescu devenise liderul partidului, iar pentru Elena se puneau bazele unei ascensiuni fulminante. Parintii ar fi dorit-o ambasadoare. Au dat-o in grija lui Mircea Malita, diplomat si profesor universitar, sa o pregateasca spre aceasta cariera. Ea a refuzat. Dintre copii, doar Nicu avea veleitati de politician; Valentin, dupa absolvirea Facultatii de Fizica, merge la Institutul de la Magurele, iar Zoia, in 1970, alege cercetarea matematica. Pentru colegii de generatie ai celor doi copii ""stiintifici"" ai familiei Ceausescu, locurile alese de ei sa munceasa s-au bucurat de mare atentie din partea institutiilor vremii. Pentru Zoia se infiinteaza Institutul de Matematica, dotat cu o cladire noua, moderna, aflata la intersectia Strazii Stefan Furtuna cu Bdul Dacia. Mozaicurile cu insemne ale acestei stiinte amintesc de destinatia initiala a cladirii. Academicianul Nae Teodorescu, mentor stiintific al Zoiei Ceausescu, isi intareste si el pozitia, bucurandu-se de onoruri vremelnice.

Citeste si:

MATEMATICIAN. Anual, in presa vremii erau difuzate comunicate seci, ce informau despre desfasurarea, de regula la Poiana Brasov, a unor intalniri internationale ale matematicienilor, mentionandu-se intotdeauna contributia Zoiei Ceausescu. Iesirile oficiale in public, alaturi de parinti, erau foarte rare. Exceptii au fost vizitele in Cuba si in India, unde Nicolae si Elena au fost insotiti de Zoia. Prin Bucuresti calatorea sub supravegherea Securitatii, intr-un Renault 16 si mai apoi intr-un Renault Twingo, masina usor de reperat in trafic. In Germania i s-a comandat un Mercedes 350 decapotabil, pe care l-a folosit insa rar. De altfel, ca si pe ceilalti copii, sotii Ceausescu isi urmareau indeaproape fiica, declansandu-se alarma generala atunci cand Zoia a disparut cateva zile fara stiinta garzilor si a parintilor. Casatoria cu inginerul Mircea Oprean, originar din Sibiu, asistent la Politehnica din Bucuresti, avea sa aduca linistea in familie.

ARESTUL. Tanara pereche se muta intr-o vila in Cotroceni, aceeasi locuinta in care isi va gasi sfarsitul. Ultimii 16 ani vor fi cumpliti pentru Zoia. La 21 decembrie, impreuna cu Valentin au stat de vorba in sediul CC ultima oara cu Nicolae si cu Elena Ceausescu. La 25 decembrie aude procesul si executia parintilor prin peretii celulei arestului. In noaptea de Ajun, populatiei ii fusese oferit ca dar de Craciun de autoritatile Revolutiei si scena arestarii familiei Oprean. Un grup de parasutisti au ridicat-o pe Zoia din locuinta si Televiziunea Romana Libera difuza scene ce descriau luxul in care traia fiica dictatorului. Ziarista Carmen Dumitrescu arata tarii infometate cantarul de aur pe care Zoia isi dramuia portiile. Analiza BNR va arata ca acel cantar de aur, intrat in folclor, era de fapt din alama. Zoia este acuzata de subminarea economiei nationale, isi pierde serviciul. Sotul este readus, la cererea studentilor, pe postul de profesor la Politehnica. Dupa eliberarea din arest, se opereaza de cancer pulmonar, in 1991. Retrasa total din viata publica, refuza orice interviu. Declanseaza o lupta in justitie pentru recuperarea bunurilor confiscate la Revolutie si pentru aflarea adevarului despre inhumarea parintilor. Nu a avut copii, prietenii se rarisera. A cerut sa fie incinerata. Dumnezeu sa o odihneasca!

A FOST O LUPTATOARE IN CONFRUNTAREA CU CANCERUL