Cu cat economia Rusiei se aseaza si se dezvolta, cu atat mai putin Kremlinul va fi dispus doar sa faca pe vanzatorul de energie, furnizor al unei Europe practic zero din punct de vedere energetic. Europenii, fie din Est, fie Vest, vor trebui sa plateasca un pret pentru hidrocarburile rusesti. Si nu va fi vorba doar de platile mereu mai mari in contul acestora.

Dupa 70 de ani de comunism, Rusia s-a adaptat rapid la regulile economiei capitaliste si - in ultima instanta, preluand exemplul chiar al capitalului occidental - pretinde pentru capitalul sau participantii in economiile europene, in schimbul aprovizionarii acestora cu energie. Doar Germania pare sa se fi aratat dispusa sa ofere aceasta deschidere pentru capitalul rusesc si, nu intamplator, dincolo de reluarea probabil a unor intelegeri politice istorice, Germania se bucura din partea Rusiei de cele mai concrete asigurari in privinta aprovizionarii cu gaze. O conducta pe sub Marea Baltica va aproviziona direct Germania. Si tot felul de intermediari ruso-germani se ocupa de preluarea gazului rusesc pentru tari din Centrul si Estul Europei, inclusiv Romania. Spre deosebire de pilda de Marea Britanie care a facut tot posibilul sa blocheze preluarea de catre Gazprom a principalei companii britanice de distributie a gazelor, Germania a incuviintat o participare de 50% a Gazprom intr-o companie care va distribui gazul rusesc in Germania si care va avea drept de furnizare din Germania a gazului rusesc si catre alte tari europene.

Cel putin pana acum, Romania si-a jucat prost cartea, fara vreo viziune strategica in domeniul energiei. Probabil, Romania trebuia sa dea ceva Rusiei - de pilda, una din distributiile de gaze - pentru a obtine accesul direct si deci mai ieftin la gazul rusesc. Daca nu din alte considerente, macar din acela - simplu ca buna ziua - ca alt gaz decat cel rusesc nu prea exista in zona pentru aprovizionare, cel putin pentru ani buni de aici incolo.

Citeste si:

Romania a mers dimpotriva pe mana a diferite himere - precum proiectul Nabucco (Caspica - Turcia - Bulgaria - Romania - Ungaria - Austria) sau Constanta - Trieste (Marea Neagra - Romania - Serbia - Croatia - Slovenia), proiecte care depindeau de altii, pentru care nu existau bani si pe care, vai!, atatia si atatia puternici in domeniu, in frunte cu Rusia, incercau sa le saboteze. Si practic au reusit, caci prin simpla tergiversare efectul este acelasi!

Ce a obtinut Romania? Nabucco si altele asemenea au ramas in stadiul de proiecte. Romania a externalizat distributiile de gaze catre nemti si francezi, considerand probabil ca aceasta va constitui un pasaport pentru UE si ca astfel va fi poate mai protejata fata de Rusia. Aceasta din urma insa a pedepsit amarnic Romania. Nu a admis ca Romania sa importe gaz direct de la Gazprom. Importul il face o firma ruso-germana, agreata de Gazprom, si comisioanele uriase percepute de aceasta il fac pe consumatorul roman sa platesca de se speteste. Mai rau, proiectatele depozite din Romania pentru gaz rusesc ar urma mai mult ca sigur sa fie construite in Ungaria, care strategic merge strict pe mana si pe exemplul Germaniei.

Romania se afla in corzi in domeniul energetic si, desi se situeaza in chiar zona de posibil tranzit intre marile concentrari de resurse (Rusia si Caspica) si respectiv de consum (Europa Occidentala) s-ar putea sa fie ocolita de noile trasee de transport de petrol si gaze si deci scoasa din joc.