Populatia consuma fara sa dea vreo importanta logicii macroeconomice. Doar doua creiterii ii stau in fata: nevoile de consum si banii disponibili.

Economistii, in schimb, sunt inspaimantati ca a crescut prea mult consumul. Pe buna dreptate. Fiindca, fara performanta economica, oferta interna de bunuri si de servicii a ramas prea mult in urma consumului. Asa ca, in timp ce vedem un PIB in crestere, nu vedem si o crestere corespunzatoare a bunastarii.

Intr-o perspectiva apropiata, legata de plonjarea noastra in Uniunea Europeana, peste numai o luna si zece zile, magazinele vor avea incasari si mai mari. Piata interna isi va extinde aria, iar consumul va continua sa creasca. Turismul, transporturile si alte servicii nu mai pot
continua sa fie inaccesibile unei
mari parti a populatiei. Daca insa productia nu-si va dobandi sensul ei real, acela de furnizor de bunuri si servicii pentru consum, de locuri de munca si de bani, vom avea probleme si cu inflatia, si cu deficitul balantei de plati.

Ani la rand, spirala poticnirii reformelor a antrenat, in vartejul ei prelungit, un lung sir de crize. Toate au lovit productia, creditul intern si consumul. Banii pentru bunastare s-au inmultit incet. Astazi, societatea romaneasca ajunge greu la bunastare, pentru ca in economie banii disponibili pentru investitii, pentru remunerarea muncii si pentru imprumuturi bancare sunt inca putini.

Mai multi bani - inclusiv pentru salarii si credite - vor veni numai si numai din mai multa eficienta, mai multa productivitate si mai mult PIB. Indicatori imposibil de atins, fara mai multe investitii si fara munca performanta.

Citeste si:

Poate ca, indreptandu-ne decisiv cu fata la Europa, vom reusi sa facem ce n-am facut cu fata la Romania: sa deschidem culoar liber competitiei economice. Nu va fi insa de ajuns ca Politia sa invete codul manierelor elegante. Sau ca justitia sa invete codul onoarei. Si nici ca Parlamentul, Guvernul si celelalte autoritati sa invete lectia transferului deciziilor din cabinete in arenele pietei libere. Esentiala va fi legatura stransa dintre munca si plata muncii.

Ideea cu reflexul format in socialism, cand conta cantitatea muncii, dar nu si calitatea, nu cred ca mai sta in picioare. Cauzele sunt probabil altele. Apropiate, desigur, de locurile codase ce i-au revenit Romaniei in cateva topuri recente: al libertatilor economice, al competitivitatii si cel al inovatiei, facut de Comisia Europeana.

Copiii nostri inca nu invata, incepand din scoala, ca in tarile dezvoltate, cum se fac banii si cum se inmultesc. De altfel, constructia pietei noastre financiare, cu cele patru ramuri distincte - piata monetara, piata valutara, piata de capital si piata asigurarilor - a fost in prea mica masura insotita de un proiect national de educare a populatiei, prin eforturile invatamantului si ale societatii civile. Noroc ca avem o retea de institutii specifice, puternice si credibile, care atrage economiile. Fara o astfel de retea, care sa asigure strangerea de capital banesc si sa garanteze, in conditii de securitate, operativitatea, rentabilitatea si transferul de capital de la cei ce economisesc la antreprenori capabili sa investeasca, romanii ar fi suferit acum o grava criza de bani.

Sa facem insa ca banii sa ude numai gradinile si nu desertul ramane, din nefericire,
un obiectiv inca neimplinit.