Tulburarile din cartierul Ferentari nu sint o surpriza. Sint starea de fapt subterana.

Acest palier obscur e, de multa vreme, realitatea ilegala de baza a tarii. El nu trebuie confundat cu saracia si alte surori nevoiase, dar pasive, ale subdezvoltarii. Adevarul de Ferentari nu e nici inocent, nici simpatizabil. Caci Ferentari nu e atit un cartier nenorocit, cit o lume paralela si ostila.

Totul e de mult cunoscut. Mizeria si delincventa in retea fermenteaza de ani buni, in regia clanurilor Caran, Duduianu si Camataru. Strazile Zabrautului si Pieptanari sint bursa drogurilor. In septembrie, la ultima razie ineficienta a politiei, de la ferestrele cladirilor infecte din Zabrautului a inceput sa ploua cu mii de euro. „Marginalizatii" cautau sa scape de banet, inainte sa-l gaseasca politia. Capii bandelor si hotii mai mici au continuat sa fure curent din cabluri, sa faca trafic, sa organizeze retele de prostitutie si sa imparta potul cu politisti. Singura diferenta e ca, marti seara, mizeria a gasit un pretext si s-a pus in miscare pentru o repriza bine filmata de revolta sociala. Citeva strazi care luau ilegal energie din retea au fost decuplate. Tratamentul i-a surprins pe locuitorii obisnuiti sa traiasca, fara urmari, din furt, in timp ce autoritatile privesc in alta parte. Cu alte cuvinte, furia de Ferentari a izbucnit numai si numai pentru ca pactul a fost incalcat. Alta fusese intelegerea si subterana a iesit la suprafata invesmintata in ipocrizie revolutionara.

Cartierul Ferentari e locuit in majoritate de tigani. Mai nou, ei sint insotiti protector de blindajul unui nou botez oficial. Li se spune rromi. Dar asta nu rezolva nimic, cu exceptia dorintei de autopremiere morala, tipica la ONG-urile daco-romane. Problema nu e numele si nici macar integrarea, alt concept paravan. Ferentarismul e cu totul altceva. O forma avansata de coruptie, una dintre aplecarile cele mai vizibile ale legalitatii formale spre subversiunea mafiota.

Ferentarismul a fost semnalat si in alte parti. La Craiova, Galati, Tirgu-Mures. De fiecare data e vorba despre zone in care mizeria ascunde lucruri bine ticluite. Lumea acestor cartiere e regizoarea experta a unui mod de viata in care delincventa duce la cooperare tacita cu autoritatile. Justitia a facut scapati, iar politia a ocolit sefi de retea si incidente majore. Cu timpul, aceste zone au inteles ca pot conta pe sprijin, ca acest fel de a trai e, intr-adevar, admis si ca viata legala oficiala e o parodie. Ca societatea e slaba si ca purtatorii acestei vesti nesperate sint chiar stilpii in uniforma si demnitarii de la tribuna. Marti, cind au fost deranjati de debransari, Ferentariotii au protestat tocmai in apararea acestui mod de viata.

Ce a iesit la lumina, in Ferentari, chiar fara curent electric, e tot o forma de coruptie. Furtul, viata in afara cadrului civil, relatia speciala cu Politia si Justitia sint in definitiv aceleasi si jos, in mizeria din Ferentari, si sus in rechizitoriile care ii descriu ba pe Adrian Nastase cu cele 19 dosare doldora, ba pe Dinu Patriciu, ba pe Gigi Becali. Locuitorii Ferentariului nu sint dusi la scoala, dar recunosc, probabil, usor realitatea de fond.

In acelasi timp, saracimea pensionara traieste o mizerie comparabila si deplin anonima. Saracimea zonelor industriale si pensionarii uitati in blocuri nu trec la violenta. Tocmai pentru ca se simt cit de cit solidari cu regimul legal si cu ordinea declarata. Lumea Ferentariului n-are nevoie de asa ceva, pentru ca a pus la punct o ordine proprie la care participa insusi statul, in chip de complice si de gardian masluit.

Gigi Becali a mirosit bine locul. Nasul subteranei a anuntat ca prapadeste, pe loc, patru sute de mii de euro. Becali stie ca trambulina a inceput sa lucreze: circuitul Vadu Rosca-Ferentari va inunda urna de vot. Coborirea finala a lumii publice romanesti nu poate fi oprita decit de un atac la virful subteranei asupra patronilor ei directi si indirecti.