Problema de securitate energetica a tarii a ajuns pe masa Consiliului Suprem de Aparare a tarii. Acum, in prag de iarna si de aderare la Uniunea Europeana, ne-am trezit cu o situatie si nu stim cum sa procedam. Si-atunci, cel mai simplu este ori sa formam o comisie noua ori sa apelam la un consiliu mai vechi. S-a ales optiunea cu numarul doi.

De la discutii aprinse despre ziaristii rapiti, continuand cu retragerea trupelor romanesti din Irak la ordinul cui nu trebuie si pana la bransamentele de curent electric nu e decat un pas. Pasul CSAT! Asezati la masa celebra, cu sticlute de apa, sucuri, crontonele in boluri si umanizati cu flori delicate in glastre cu stil - ce nu vor putea in veci vorbi despre ceea ce se intampla in incaperea Palatului Cotroceni - mai-marii tarii vor decide. Vor analiza. Vor infiera. Vor cauta vinovati. Vor rascoli. Vom scormoni. Si, in final, sigur ne vor aburi.

Uimirea mea cea mare, asupra careia revin constant, ciclic, este ca nimeni, dar absolut nimeni dintre cei care au populat campania electorala nu a pus probleme de fond ale Romaniei: securitatea alimentara, energetica, petroliera.

Se vorbea in pilde, in sarade, se faceau mici caterinci - se telenovelizase totul si chiar manelizase pana la absurd dezbaterea de fond - , iar romanul privea la spectacolul pus in scena de niste agentii de publicitate si consilieri straini care castigau un ban cinstit de pe urma bascaliei si bascalirii politicienilor nostri.

Acum, la doi ani de la castigarea alegerilor, punem de-o mamaliga si de-un CSAT, pentru ceva ce nu a izbucnit acum - ca nu ne-au rapit irakienii conductele de petrol si gaze, le-am dat de buna-voie si siliti doar de interesele noastre - ca sa aratam lumii intregi si mai ales votantilor ca ne pasa, ne doare, suferim alaturi de ""boborul"" muritor de foame, dar satul pana in gat de rotirea cadrelor politice ""fara competente"", ca-ntr-un carusel stricat.

Citeste si:

E-adevarat, nici nepasarea nu e o solutie. Dar nici implicarea doar atunci cand funia a ajuns la gard. Cand nu mai exista nici o rezerva de rezistenta si decenta. Stilul acesta gregar si superficial ne va face numai si numai zile fripte. Saptamani intregi, guvernarea PSD s-a straduit sa ne bage in cap ca avem nevoie ca de aer de privatizarea Petrom. Acum, guvernarea prezenta face tumbe, pentru a ne scoate din cap ce ne-a varat Nastase. Si unii si ceilalti au avut girul sincer al populatiei. Traian Basescu - direct - prin votul
popular. Adrian Nastase a€” prin numirea sa de catre fostul presedinte Ion Iliescu.

Ce vina au milioanele de romani ca politica romaneasca nu e coerenta si transparenta? Suntem noi complicii starii de fapt create de politicieni? Ce secretiza Nastase vrea sa desecretizeze Basescu. Dar, repet, aceste lucruri, fapte si idei nu au fost discutate serios, atunci cand romanul decidea pe cine alege
sa-i conduca destinele si traseul conductei de petrol si gaze.

Fenomenul Ferentari a€” Zabrauti este definitia Romaniei actuale: o situatie cunoscuta de toata lumea de 16 ani, dar lasata spre rezolvare pentru mandatul viitor. Si-atunci de ce ne miram ca, desi ne-am angajat fata de Uniunea Europeana sa crestem pretul gazelor naturale intre 8% si 13% anul viitor, totusi, dintr-un motiv ramas inca neelucidat, la 11 noiembrie gazele s-au scumpit cu 8,5%. In prag de iarna.

La aceste realitati triste mai adaugam si situatia geo-politica destul de dubioasa in care ne aflam. Suntem captivi Rusiei, dar ne falim ca nu prea ne doare de ea. Iar recent, presa a intrat in posesia unui document din care rezulta ca statul roman a trecut toate rezervele nationale de petrol si gaze in proprietatea OMV, pe o redeventa rusinoasa. Traim in Romania si ne e frig si foame! Dar suportam, pentru ca am fost credulia€¦ sau prosti, ar zice uniia€¦