Magistratul Laura Codruta Kovesi a preluat conducerea unui Minister Public in care continua sa supravietuiasca procurorul de tip sovietic. Nici mult asteptatul si laudatul pachet de legi ale reformei Justitiei (247/2005) si nici recentele modificari ale Codului de Procedura Penala (Legea nr.356/2006) nu au reusit sa confere functiei de procuror un statut cu adevarat european.
Societatea pentru Justitie (SoJust), al carei presedinte este Dan Stoica (foto) a realizat o analiza referitoare la situatia procurorului roman, evidentiind tratamentul privilegiat al acestuia in timpul procesului penal, dar si abuzurile de putere pe care actualul sistem legislativ i le permite, in timpul cercetarii si urmaririi penale. De asemenea, SoJust critica lipsa de independenta a anchetatorului care trebuie sa dea cu subsemnatul in fata sefului ierarhic; privilegiile in atacarea unor hotarari judecatoresti care nu sunt pe placul Parchetului; complicitatea procurorului la solutionarea dosarelor cu autori necunoscuti sau metoda proceselor trucate cu martori care isi schimba declaratiile. "In dosarele de mare importanta mediatica, de regula procurorul de sedinta obisnuit este inlocuit de un procuror cu functie de conducere in parchet. Ani de-a randul acesti procurori cu functii de conducere s-au folosit de pozitia lor in raport cu presedintele instantei pentru a obtine directionarea unui dosar la un anumit judecator", se arata in analiza SoJust. Spre exemplu, in perioada 2004-2006, DNA (PNA) a schimbat procurorul de sedinta, chiar la instanta suprema, trimitand in sala de judecata, ca reprezentant al acuzarii, pe diversi sefi de servicii ai institutiei. In Parchetele din tara, aparitia la procese a sefilor sectiei de urmarire penala este utilizata de Ministerul Public pentru a da "greutate" acuzarii atunci cand prim-procurorul sau procurorul general simt ca rechizitoriul este subtire.
Amenzile administrative
Societatea pentru Justitie critica si posibilitatea procurorului de a redeschide oricand ancheta. "Potrivit legislatiei in vigoare, procurorul poate proceda la redeschiderea anchetei oricand, pana la implinirea termenului de prescriptie, pe cand partea din dosar o poate face doar in decurs de 20 de zile de la comunicarea solutiei", se mentioneaza in analiza SoJust.
O alta problema este solutionarea de catre procuror a unor dosare penale prin faimoasele amenzi administrative, prevazute de art.18 (1) din Codul Penal. Vor ramane in istoria neagra a Ministerului Public, de exemplu, miile de amenzi administrative aplicate tot atator primari sau functionari de prefectura, care au comis exproprieri funciare prin fals si uz de fals. Acestia, ca alte sute de mii de falsificatori, au fost sanctionati, intre 1990-2006, doar cu plata unor amenzi (financiare) simbolice, prin decizia unui procuror care s-a transformat in "instanta de judecata". Asta din cauza prevederilor unui Cod Penal ce contine articole neschimbate din 1968.