Cititorul cunoaste campania publicistica ZIUA dedicata salvarii si protejarii patrimoniului cultural romanesc. Legile in vigoare nu prevad un lucru elementar: cine si din ce resurse va plati pentru evaluarea valorilor de patrimoniu si, mai cu seama, pentru asigurarea lor. Asa se face ca la ora actuala, cu rare exceptii cerute de prezentarea unor expozitii ce contin bunuri de patrimoniu, nu avem nici-o institutie muzeala din Romania care sa isi aiba asigurat fondul de patrimoniu. Consecintele acestui fapt intretin hemoragia de obiecte furate, pierdute ori inlocuite. Pentru ca un obiect de patrimoniu trecut la o valoare de inventar a anilor '50 va fi despagubit cu de cateva ori cu cat a fost inregistrat. Mai precis, cu extrem de putin din cat este cotat acel obiect pe piata de arta si bunuri de patrimoniu. Memorialul Nicolae Balcescu de pe Valea Topologului din judetul Valcea, ce detine un fond documentar important Nicolae Balcescu, dar si un patrimoniu masonic de exceptie, clasificat in grupa A a Monumentelor Istorice din Romania, e si el, ca multe alte institutii muzeale de la noi, supus vremurilor de restriste pentru opera de patrimoniu. Asa se face ca si prin acest caz putem identifica toate petele acide pe valorile patrimoniale romanesti: lipsa unei evaluari la zi a fondului muzeal, neasigurarea bunurilor, lipsa zonei de protectie a monumentului istoric, nerestituirea proprietatilor conform testamentului donatorului Conacului Balcescu, degradarea patrimoniului, lipsa spatiilor de depozitare, lipsa fondurilor pentru achizitii si pentru angajarea unui colectiv de specialisti, lipsa accesului la Internet si la alte mijloace media. Despre toate aceste pete negre ale patrimoniului romanesc puteti afla mai multe intr-un documentar in exclusivitate pentru ZIUA dedicat celei mai frumoase cladiri de la sud de Carpati aflate in mediul rural, Conacul Balcescu.
Trei Loturi luate cu japca
Cum treci Dealul Negru, intre Pitesti si Ramnicu Valcea, un panou de promovare iti face semn sa o iei la stanga spre comuna Nicolae Balcescu, pe Valea Topologului, acolo unde se afla Memorialul Nicolae Balcescu. O frumoasa zi de noiembrie ne dezvaluie, dupa ce urmezi rostul indicatoarelor din comuna, un deal in care stau amestecate case vechi si vile noi somptuoase. N-ai putea vedea printre ele ca in spatele lor se afla cea mai frumosa cladire de la sud de Carpati aflata in mediul rural, Conacul Balcescu. Asta pentru ca autoritatile locale nu s-au ingrijit sa apere zona de protectie a monumentului, lasand-o prada celor ce au vrut sa fie vecini cu un monument boieresc. De altfel, autoritatile locale nu s-au pus rau cu maharii comunei, carciumarul, politistul si tractoristul, cei care au primit prin Legea 18 terenuri in Lunca Topologului pe suprafata de 4 hectare ce apartinea prin actul de donatie Conacului Balcescu. Directorul Memorialului Nicolae Balcescu, Nicolae Banica-Ologu, exasperat de lipsa de reactie a celor de la Primaria comunei Nicolae Balcescu, a trimis la 7 august 2006 o scrisoare presedintelui Consiliului Judetean Valcea, Dumitru Buse, prin care solicita "reconstituirea si eliberarea titlului de proprietate a trei Loturi prevazute in actul de donatie al lui Radu Mandrea, Lotul I, punctul b -24 ha padure; Lotul II - 4 ha, numit "Varzaria", din Lunca Topologului si Lotul III - 3600 m.p. gradina. Temeiul juridic pentru acest demers este Actul de Donatie din 31 martie 1948, trecut in Jurnalul Tribunalului judetului Arges la 2 iunie 1948". Scrisoarea catre Consiliul Judetean Valcea era un gest disperat adresat oficialitatilor in urma refuzului Primariei Nicolae Balcescu de a da un raspuns de aproape un an la scrisoarea nr. 5094 din 21 septembrie 2005 adresata acestei institutii publice de catre Memorialul Nicolae Balcescu. Romsilva, ne-a declarat directorul Nicolae Banica-Ologu, a luat cu japca padurea ce era integrata in parcul Conacului Balcestilor. Conform Actului de Donatie scris de Radu N. Mandrea, "proprietar al mosiei de bastina al neamului Balcestilor", "in memoria lui Nicolae Balcescu, in calitate de stranepot al acestuia", a fost donat Statului Roman reprezentat prin Ministerul Artelor "conacul Balcestilor cu parc, padure, teren de cultura si gradina de zarzavat". "Scopul donatiunei, se precizeaza in Actul de Donatie, este ca intregul conac cu toate anexele si terenul inconjurator donat, sa serveasca drept camin, urmand a fi un loc de reculegere, de studiu si de insanatosire a carturarilor si artistilor de ambe sexe, cari prin activitatea lor culturala si sociala contribuie la propasirea poporului nostru". Conform Actului de Donatie si a reglementarilor legale in vigoare, in Memorialul Nicolae Balcescu nu se poate face turism cultural, cei care sunt invitati aici, oameni de arta si cultura, nu platesc niciun leu. Cele 5 camere ale slugilor conacului au fost amenajate, dupa 1948, pentru gazduirea "carturarilor si artistilor de ambe sexe". In perioada 1948-1966, in Conacul Balcestilor a functionat o casa de creatie si agrement a Uniunii Scriitorilor din Romania. Din 1968 pana in 1991, Conacul devine Muzeu, iar din 1991- Memorialul Nicolae Balcescu.
Cartile si legenda Nicolae Balcescu
Patrimoniul Memorialului Nicolae Balcescu cuprinde 9000 de piese, iar Biblioteca are 11000 unitati de fond. Din perioada lui Nicolae Balcescu au mai ramas foarte putine carti, printre acestea Gramatica lui Ion Heliade Radulescu cu autograful acestuia pe care Nicolae Balcescu a studiat-o in anii de scoala. Cele mai multe dintre cartile bibliotecii Balcestilor sunt acum in patrimoniul Academiei Romane. Intr-o vitrina zarim catalogul clasei de trigonometrie a Colegiului National "Sf. Sava" din Bucuresti. Balcescu figureaza al treilea. E si pe lista premiantilor, cu mentiune la trigonometrie. Vedem si cartea primita drept premiu in 1836 de catre Balcescu: Filosofia lui Heinecius tradusa de Eufrosin Poteca. Din fotografiile lui Balcescu din Conac nu-ti poti da seama ce inaltime a avut marele revolutionar. 1,60, imi spune custodele, care ma conduce spre portretul Luxitei (Alexandra) Florescu, iubita lui Nicolae Balcescu, si imi arata portretul lui Bonifaciu Florescu, fiul Luxitei si al lui Nicolae. Parintii lui Bonifaciu Florescu nu s-au putut casatori niciodata datorita imprejurarilor istorice din acea vreme. Din acest motiv, Bonifaciu Florescu poarta numele mamei. El s-a nascut la Budapesta, la 14/27 mai 1848. Nicolae Balcescu va afla despre nasterea fiului sau abia in 1851, cu ocazia vizitei la Paris a surorii sale Sevastita. Intr-un alt loc al memorialului, putem cerceta inmormantarea lui Nicolae Balcescu in viziunea pictorului Camelian Demetrescu. Intr-adevar, la inmormantarea lui Balcescu n-au participat decat doi hamali din portul Palermo, care i-au dus trupul pana la groapa, preotul grec si consulul turc. Dupa cum se stie, asa cum demonstreaza toate actele existente, Balcescu e inmormantat intr-o groapa comuna din Cimitirul Manastirii Capuccinilor din Palermo. Custodele Memorialului ne-a spus cu mahnire ca astazi se invata din ce in ce mai putin despre Nicolae Balcescu. Din 5 manuale alternative de istorie doar in doua e pomenit Nicolae Balcescu in o fila si jumatate dedicata momentului de la 1848.
Cladirea n-a mai fost reparata din 1937
Cele 9000 de piese ale Memorialului Nicolae Balcescu sunt neasigurate din considerente financiare. Consiliul Judetean Valcea, finantatorul institutiei, abia reuseste sa plateasca bani pentru restaurarea acoperisului Conacului. Ploaia a lasat urme puternice chiar in sala in care se afla "Vestitorul romanesc" cu lista exilatilor de la 1848, unde ii intalnim si pe cei doi frati Balcesti, Costache si Nicolae. "Am cerut bani pentru inlocuirea invelitoarei Conacului Balcestilor, invelitoare din olane, tigle ovaloide facute in 1960 la Sighisoara. Nu exista bani indeajuns nici pentru consolidarea fundatiei Conacului, facut intre 1824 si 1906, care a avut ultimele reparatii in 1937. E o cladire pretentioasa care nu are un punct de ciment, totul e din caramida. Avem avize, n-avem si n-am avut fonduri pentru restaurare!"- ne-a marturisit directorul Nicolae Banica-Ologu. Directorul Memorialului Nicolae Balcescu mai puncteaza si alte neajunsuri: lipsa fondurilor pentru achizitii muzeale, pentru masuri de protectie speciale (paratrasnete si ignifugari), pentru asigurarea bunurilor muzeale si a cladirilor de patrimoniu, lipsa unor stimulente salariale pentru specialistii cu studii superioare (muzeografi, cercetatori), care fac naveta si dau pe maxi-taxi 180 RON, mai mult de un sfert din leafa pe care o primesc. Directorul Banica-Ologu atentioneaza asupra normelor legale in vigoare privind evaluarea financiara a bunurilor muzeale. Acum acestea sunt cotate la preturi de 2-3 RON de pe vremea lui Ceausescu, sustragerea, pierderea sau inlocuirea lor fiind platita de catre cei ce au in gestiune astfel de bunuri cu valoarea acestora inmultita la 2 sau 5, fapt ce nu creeaza o presiune majora pentru protejarea operelor de patrimoniu muzeal.
Trei sorturi masonice nu au primit avizul ministrului
In casa unuia dintre cei mai importanti masoni din istoria Romaniei, Nicolae Balcescu, exista un patrimoniu masonic de exceptie pe care Mari Loje din Masoneria Universala l-au solicitat pentru a fi prezentat la expozitii de obiecte de ritual masonic. Acest patrimoniu a fost adunat in timp pe vremea cand la conducerea Muzeului Nicolae Balcescu s-a aflat istoricul Horia Nestorescu-Balcesti, unul dintre cei mai avizati cercetatori ai masoneriei, autorul unei Enciclopedii ilustrate a francmasoneriei din Romania, el insusi declarat francmason. Marele Maestru al Marii Loje Nationale din Romania, Eugen-Ovidiu Chirovici, vorbeste in termeni speciali despre "sublimul Nicolae Balcescu, sufletul Revolutiei Pasoptiste". Fostul premiant la trigonometrie, Nicolae Balcescu, a trait sub forta numarului 33: moare in exil la 33 de ani, manuscrisul "Romanii subt Mihai Voievod Viteazul" ramane neterminat la inceputul capitolului 33, gradul sau in francmasoneria europeana fiind 33. Un certificat de grad 33, cum am descoperit in zestrea speciala a Conacului Balcestilor si pe care il prezentam cititorilor, a avut cu siguranta si Fratele Balcescu. "Memorialul Nicolae Balcescu detine o valoroasa colectie de valori masonice constituita din obiecte de practica rituala (sorturi, esarfe), medalii masonice de secol XIX si XX, documente si o bogata biblioteca pro si contra masoneriei", ne-a dat lamuriri directorul Nicolae Banica-Ologu. Conform unor documente ce au intrat in exclusivitate in posesia ZIUA, trei obiecte ritualice masonice au fost solicitate de Marea Loja a Austriei. Marele Maestru al Marii Loje a Austriei, Michael Kraus, printr-o scrisoare adresata la 4 mai 2006 Marelui Maestru Eugen-Ovidiu Chirovici, a solicitat imprumutul a trei sorturi masonice aflate in colectia Memorialului Balcescu pentru a participa la expozitia de obiecte rituale masonice ce s-a desfasurat la Muzeul Masonic de la castelul Rosenau. Vernisajul expozitiei a avut loc la 3 iunie 2006, dar sorturile masonice nu au ajuns la destinatie. Dupa numeroase avize si documentatii prin care Marea Loja Nationala din Romania isi "asuma responsabilitatea pentru preluarea, transportul in bagaj de mana, predarea, expunerea, securitatea si readucerea in aceleasi conditii in care au fost preluate aceste obiecte", imputernicindu-l pentru indeplinirea tuturor formalitatilor pe istoricul Horia Nestorescu-Balcesti, Ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, nu a semnat avizul pentru emiterea certificatului de export. Gestul lui Adrian Iorgulescu ramane invaluit in mister, cu atat mai mult cu cat presedintele Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor, prof.univ.dr. Ionel Candea, a acordat "avizul de principiu pentru exportul temporar a trei bunuri culturale din patrimoniul Memorialului Nicolae Balcescu (jud. Valcea) in vederea participarii acestora la o expozitie organizata de Marea Loja Masonica a Austriei la castelul Rosenau - Muzeul Masoneriei in perioada iunie -31 decembrie 2006". ZIUA va prezinta in exclusivitate cele trei sorturi masonice cerute imprumut de Marea Loja a Austriei. Printre acestea, unul are o semnificatie importanta pentru ca dovedeste initierea unei femei in masoneria romaneasca interbelica. In anii dintre cele doua razboaie mondiale, numai Marea Loja a Frantei permitea "ungerea" femeilor in randurile ei.
In 1922, Smaragda Colonel Maltopol a trecut prin ritualul de initiere, fiind una dintre cele 24 de "surori" inscrise in "catalogul" lojei romanesti interbelice. La ora actuala, se apreciaza ca exista 65 de femei initiate de catre Marea Loja Feminina a Romaniei, cu "surori" din Bucuresti, Cluj, Iasi si Constanta.