Adrian SEVERIN: Multilingvismul intre birocratism si coeziunea culturala

Prins intre nevoia de a musamaliza un esec si obligatia - nationala si europeana - de a-i aminti domnului Barosso ca este chemat sa caute candidati adecvati pentru posturi necesare, iar nu sa inventeze pseudo posturi pentru pseudo candidati, Guvernul Romaniei a ales sa faca mutra buna la intamplare rea. El a clamat ca portofoliul european atribuit comisarului roman este important intrucat dispune de un buget mare si un numar insemnat de functionari. Atari argumente nu demonstreaza nedemonstrabilul: ca Romania ar fi primita cu respect si incredere de Comisia Europeana, urmand sa exercite o influenta cel putin egala cu pozitia de al saptelea membru in ordinea de marime.
A spune ca fara comisarul pentru traduceri si tiparituri cooperarea inter-institutionala la nivelul UE se va gripa este egal cu a afirma ca un spectacol de opera nu poate avea loc intrucat sufleorul este racit. Munca fiecaruia este respectabila si utila. Aceasta nu insemana, insa, ca plasatoarea ar fi mai importanta decat primadona. Unele functii sunt esentiale; altele, nu. Importanta si natura diferitelor functii sunt, de asemenea, diferite. Exista misiuni care fac lumea sa te caute; deci, esti influent. Exista misiuni care te obliga sa bati la portile altora. Asta spune ca nu ai influenta. Sunt competente care intra in atentie doar cand lucrurile merg prost. De regula, ele apartin portofoliilor tehnice. Unui candidat prezentat cu mandrie ca apolitic nu i se putea repartiza decat un post tehnico-administrativ. Aceasta va fi, probabil, scuza domnului Barosso.
Semnificatia "multilingvismului" pentru Comisia Europeana rezulta din instrumentele puse la dispozitia viitorului Comisar de profil: directoratele pentru interpreti si traduceri si oficiul pentru publicatii. Pentru birocratia bruxelleza "multilingvism" inseamna, deci, traducerea si tiparirea in diverse limbi. Nici un platitor de impozite nu poate accepta ca banii sai sunt bine cheltuiti prin crearea unui asemenea minister. La nivel national nimeni nu si-ar permite atari fantezii.
Intr-o abordare politica termenul "multilingvism" trimite, insa, la "multiculturalism". Limba nu este doar mijloc de comunicare, ci sistem de gandire. Cand dintr-o limba lipseste un cuvant gandirea celui care o vorbeste nu sesizeaza o parte de realitate. Modul de alcatuire a frazei reflecta nu aplicarea unor reguli arbitrare ci o anumita logica, un inteles al relatiilor dintre elementele care structureaza realitatea. In limba intra metafora. Sentimentele cele mai abstracte se exprima in cuvinte. Oamenii creeaza specific in limba lor, ceea ce explica, pornind de la diversitatea lingvistica, diversitatea culturala. Fiecare traieste in limba sa, aceasta devenind izvor al diversitatii civilizationale. Cum unul dintre criteriile de coeziune ale natiunii in sens etno-cultural - natiune pe temelia careia s-a ridicat edificiul politic al statelor nationale - a fost limba, rezulta ca relatia dintre limbi circumscrie si relatiile inter-etnice ori inter-culturale. Cand, in procesul de formare a Europei moderne, tesutul social multicultural a fost sectionat de frontierele politice ale statelor-natiune, problemei organizarii relatiilor inter-nationale i s-a adaugat si aceea a relatiilor dintre majoritatea etnica si minoritati. Problema dureroasa, sursa de conflicte adesea inflamate de agenda geo-politica a "natiunilor-mama" ori de egoismul puterilor globale.
UE este in cautarea unor criterii de coeziune proprii. Alaturi de securitatea individuala, sociala si internationala, securitatea culturala garantata de legile si institutiile europene este un asemenea criteriu. In UE se vorbeste mult despre coeziunea economica, sociala si teritoriala. Coeziunea culturala nu a fost definita ca obiectiv comun desi este evident ca in lipsa integrarii culturale adecvate - integrare care nu neaga diversitatea, dar pune in parametri noi raporturile dintre culturile nationale - linistea Europei va fi tulburata de ciocnirea orgoliilor etnice, a egoismelor nationale si a exclusivismelor culturale. Europa unita, ca Europa a minoritatilor, are sansa de a schimba vechiul model intercultural bazat pe asimetria dintre majoritate si minoritati intr-un model nou caracterizat de simetria raporturilor complexe intre diferite comunitati etno-culturale, nici una majoritara si deci dominanta. Garantia oferita de UE pentru respectarea drepturilor cuturale - inclusiv a autonomiei culturale decuplata de autonomia teritoriala - ar exclude posibilitatea interventiei unilaterale a unor state spre asa-zisa protejare a minoritatilor inrudite din alte state, cu efecte benefice pentru stabilitatea europeana.
Interculturalismul nu face parte din politicile UE. In Constitutia europeana s-a acceptat cu greu introducerea unui text referitor la minoritati si acela redactat in spiritul vechii ordini westfaliene. De aceea, rolul latent al comisarului pentru multilingvism ar fi de a transfigura un mandat definit in termeni birocratici intr-un mandat politic esential definit din perspectiva integrarii si coeziunii culturale europene. Pentru aceasta trebuie un comisar-urias. Romania a oferit un comisar-umbra.

---

Despre autor: