Suntem, totusi, un popor fericit. Ducem, de la evenimentele din decembrie 1989, tot felul de noi razboaie, dar din fericire nu avem soldati cazuti la datorie, nu am suferit, in toti acesti ani, nici ca invingatori, nici ca invinsi, nici o pierdere ma
Suntem, totusi, un popor fericit. Ducem, de la evenimentele din decembrie 1989, tot felul de noi razboaie, dar din fericire nu avem soldati cazuti la datorie, nu am suferit, in toti acesti ani, nici ca invingatori, nici ca invinsi, nici o pierdere majora. Am luptat, de-a lungul timpului, cu abnegatie impotriva saraciei, alaturi de guvernele de peste vremi, impotriva incompetentei, impotriva politicianismului, si a murdariei din Parlament, alaturi de diversele organizatii civice. Am luptat contra drogurilor a prostitutiei si a traficului de carne vie alaturi de Crima Organizata. Am luptat, la indemnul acestui guvern si acestui presedinte impotriva coruptiei, iar alaturi de ministrul Justitiei, am luptat pentru reformarea institutiilor legii. Am dus, alaturi de toate fortele politice lupte grele pentru a fi primiti in NATO, iar acum, recent, am incheiat, aproape, batalia pentru a fi acceptati in Uniunea Europeana. Acum, suntem, fara a ne putea odihni nici o clipa sau a ne putea obloji ranile, cuprinsi de febra unui alt mare razboi: acela impotriva victimelor Securitatii, pe de o parte, iar pe de alta, unul din cele mai sangeroase si aprige de pana acum: acela pentru eliminarea din viata publica a partidelor istorice. Inceput inca din primele momente ale preluarii puterii de catre d-l Iliescu, acest razboi surd a dus la disparitia, dupa guvernarea Conventiei Democrate, la trimiterea in afara Parlamentului a Partidului National Taranesc Crestin Democrat, partid cu un rol istoric in devenirea Romaniei. Un razboi surd, in care surprinzator, tocmai cei care pretindeau ca sunt in tabara fauritorilor adevaratei democratii au fost cei care ucideau cu metoda, prin compromitere, acest partid, care ar fi putut schimba in mare parte fata unei Romanii comunizate. Compromisul si esecul guvernarii d-lui Emil Constantinescu a facut posibila trecerea in anonimat a partidului lui Maniu. Ajunsi la putere, desi au pierdut alegerile parlamentare, reprezentantii unei parti a asa-zisei drepte, aceea provenita din sciziunea, cu ani in urma, a chiar partidului d-lui Iliescu au reluat cu osardie lupta pentru eliminarea singurului partid istoric care mai incomodeaza astazi pe mostenitorii bine deghizati marelui Partid Comunist, si unei anume parti a Securitatii lui Ceausescu: Partidul National Liberal. Cine stie si poate sa priveasca detasat scena politica vede fara nici un efort "liberalismul" promovat de echipa contabilului lui Ceausescu, d-l Theodor Stolojan... Dar nu o sa intru in detalii. Ma limitez la a observa doar profesionalismul si tactica razboiului de uzura si gherila specific securistica practicata de echipa Stoica - Stolojan, care se afla in acest moment extrem de aproape de telul propus: acela de a-l compromite pe actualul premier si actuala sa echipa, ca apoi sa preia conducerea PNL, aducandu-l acolo unde nu mai poate reprezenta nici un pericol pentru nimeni. Fata nevazuta a acestui razboi de uzura, acela de a elimina PNL-ul din viata publica are, insa si un alt front, pe care putini analisti l-au pus, cel putin pana acum in legatura directa cu cel amintit mai sus. Este vorba de un plan subtil al acestui important razboi, de care tine, fara a exagera deloc situatia, chiar viitorul pe termen lung al acestui popor, si anume acela de angrenare perfida in "teatrul de actiuni" si alimentare a unei alte stari de tensiune, oarecum artificiala: aceea a asa-zisului conflict/razboi al generatiilor. Nu cred ca este intamplator faptul ca exact dupa venirea la putere a Aliantei DA a izbucnit lupta (extrem de sangeroasa) care acum poarta numele de razboiul intre "generatia asteptata" si "generatia expirata". Cu cat mai sangeros devine acest razboi, cu atat mai clar apare faptul ca el a fost generat si folosit, tocmai pentru a crea un spectacol credibil al falsei innoiri a vietii publice romanesti, o cortina publica in masura sa ascunda adevarata miza a Marelui Razboi. Nimeni nu mai pare a-si aminti faptul ca acesta generatie "expirata" pe care tinerii ar eviscera-o, daca i s-ar permite "in direct", la TV, nu este altceva decat un paricid din care ultima care ar avea de castigat ar fi Romania. Daca deodata, de pe arena publica ar disparea acest razboi, care prin valentele lui spectaculare are puterea de a atrage si pune sub reflectoare nebanuite frustrari si rautati, atunci poate ca lumea ar putea analiza mai atent culisele politicii actuale ale Romaniei. Si ar putea constata ca am ajuns in situatia in care nu am facut decat sa ne "achitam tainul" catre toate axele posibile, dar cu toate acestea nu suntem decat o tara cazuta deja in genunchi, careia una cate una, marile cancelarii din Europa ii intorc spatele. Iar razboaiele noastre, atat cele reale, cat si cele care genereaza ceata, nu sunt decat acele perfide si nenorocite "bellum omnium contra omnes", care nu au niciodata, la nivelul unei natiuni, decat castigatori "privati", care actioneaza doar in propriul interes si al gastii din care provin.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.