Ministerul Agriculturii s-a transformat intr-o frana in calea exporturilor de vin, afirma reprezentantii producatorilor din Romania: in loc sa acorde subventii pentru exporturile de vinuri cu Denumire de Origine Controlata (DOC), asa cum prevede legea, Ministerul - prin Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA) - incaseaza si intarzie sa restituie garantii de export de la producatori si nici nu se grabeste cu plata subventiilor. Mai mult, acuza producatorii, autoritatile pun in pericol si exporturile de dupa aderare, deoarece inca nu au tiparit noile formulare necesare, nu au instruit personalul si nu au informat exportatorii, iar timpul ramas pana la 1 ianuarie este insuficient. Toata aceasta harababura inseamna deja pierderi financiare imense pentru agentii economici implicati, in conditiile in care sectorul viti-vinicol fusese declarat drept obiectiv prioritar in Strategia Nationala de Export. Reamintim ca vinul este unul dintre cele mai importante produse nationale cu potential de export, un sector economic de care sunt legati peste un milion de cetateni ai Romaniei.
Intarzieri si blocaje in restituirea garantiilor
"Prin Legea nr. 299/2005, s-a instituit sistemul de garantii pentru importul si exportul produselor agricole, care se desfasoara pe baza unui certificat de import sau export", arata presedintele Asociatiei Producatorilor si Exportatorilor de Vin din Romania (APEV), Rodica Ana Capatina. Potrivit sursei citate, "modalitatea defectuoasa de aplicare a acestei legi reiese, mai ales, din reglementarile referitoare la restituirea garantiilor pentru produsele agricole care beneficiaza de prima de export: astfel, in cazul acestor produse, pentru restituirea garantiei, autoritatea solicita - pe langa certificatul de export / extrasul aferent certificatului - documente suplimentare (dovada ca produsele in cauza au ajuns pe teritoriul de destinatie inscris in certificatul de export), care urmau sa fie reglementate prin ordin comun al ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii rurale si al ministrului Finantelor Publice, ordin care nu a fost inca emis". Presedintele APEV afirma ca "prevederile legii in discutie lasa loc la interpretari juridice evazive si neunitare, care conduc la intarzieri sau la blocaje in restituirea garantiilor si afecteaza in mod negativ activitatea agentilor economici. In concluzie, vinul ca produs strategic este mai descurajat la export decat a fost vreodata in istorie!"
Se cer dovezi de export care nu exista
Unul dintre cei mai mari exportatori de vinuri ai Romaniei, directorul comercial de la Cramele Recas, Philip Cox, sustine la randul sau ca APIA solicita acte vamale de import din tarile de destinatie, fara a avea insa vreo idee despre cum arata acestea. "Cum in multe tari actele vamale nu sunt alcatuite dupa tipicul romanesc, APIA refuza platile sau cere in continuare tot felul de alte dovezi suplimentare ca marfa a ajuns la destinatie, in afara de declaratiile de export si de documentele de transport pe care oricum suntem obligati sa le punem la dispozitie", sustine Philip Cox. "Insa, in tari precum SUA, fiecare port si autoritate vamala functioneaza descentralizat, lucrand dupa normative proprii, astfel incat este practic imposibil sa facem dovada solicitata de catre functionarii APIA. In Canada, de pilda, nici macar nu exista o declaratie vamala scrisa, ci doar intrari electronice - numere - intr-o baza de date centralizata", mai afirma producatorul banatean. "Autoritatile romane ar trebui sa verifice doar cazurile in care exista suspiciuni, insa in primul rand ar trebui sa existe personal calificat care sa stie cum arata diferitele documente vamale din tarile de destinatie, si nu sa muncim noi sa documentam aceste informatii pentru functionari", continua Philip Cox. El arata ca prin neplata garantiilor percepute, practic, se instituie - in loc de o subventie care sa incurajeze exporturile - o suprataxa aplicata exporturilor, de 4-6 milioane lei/container, care descurajeaza acest tip de comert.
Potrivit lui Mihai Chitic, directorul comercial al Cramelor Halewood, un alt mare exportator de vinuri romanesti, si aceasta companie a semnalat prin scrisori oficiale greutatile in depunerea cererilor de acordare a primelor de export, din cauza neobtinerii din strainatate a documentului administrativ de import prevazut in normele APIA, insa pozitia MADPR a ramas neschimbata, din cauza ca este o <<necesitate legala>>.
APIA recunoaste, dar se spala pe maini
"Cunoastem dificultatile intampinate in obtinerea documentelor solicitate in cadrul dosarului de eliberare a garantiei si de obtinere a primei. Suntem in continuare deschisi la intalniri cu reprezentantii exportatorilor, insa avem obligatia sa functionam in limitele legislatiei in vigoare", afirma biroul de presa al APIA. "Institutia responsabila cu politicile si elaborarea proiectelor legislative este Ministerul Apelor, Padurilor si Dezvoltarii Rurale", mai arata APIA.
"La problemele semnalate de catre exportatorii de vin, atat APIA cat si MAPDR raspund ca <<documentele pe care operatorii economici care beneficiaza de prima de export trebuie sa le prezinte in vederea restituirii garantiei in cazul efectuarii unui export de vin sunt cele prevazute de actele normative in vigoare>>", arata Rodica Ana Capatina, presedintele APEV.
Exportatorii mai acuza ca autoritatile romane sunt nepregatite si pentru aderarea Romaniei la UE. Astfel, in acest moment lipsesc formularele de export valabile dupa 1 ianuarie, functionarii din administratia centrala si locala de specialitate nu au fost instruiti cu privire la noile reglementari, nu se stie de unde vor putea fi procurate acestea, cum anume vor trebui completate si exportatorii nu au fost informati in nici un fel.
In replica, Agentia pentru Interventii si Plati in Agricultura anunta sus si tare ca, "in ceea ce priveste formalitatile de indeplinit dupa momentul aderarii, APIA a prevazut in strategia de comunicare seminarii de informare ce se vor derula in cursul lunii octombrie si noiembrie".
Totusi, potrivit reprezentantilor APEV, timpul ramas pana la 1 ianuarie este insuficient pentru rezolvarea acestor probleme, mai ales ca astfel de operatiuni economice trebuie puse la punct cu mai mult timp inainte. Astfel, exportul de vin romanesc - produs agricol cu mare potential economic si al imaginii de tara - risca sa se transforme dintr-un sector competitiv intr-un fiasco de tip mioritic.
Evolutia exporturilor in perioada 2000-2005
Din punct de vedere al volumului, exporturile de vinuri romanesti au cunoscut o crestere puternica in perioada 2000-2002 (de la 253.510 hectolitri in 2000 pana la 504.530 hl in 2002), pentru ca dupa aceea sa inceapa un proces constant de scadere (410.285 hl in 2003, 375.850 in 2004 si 269.564 hl in 2005). Potrivit datelor partiale, in primul semestru al lui 2006 s-au exportat doar 84.333 hl.
Totusi, din punct de vedere valoric, cresterea a continuat pana in 2004 (ajungand de la 17,74 milioane in 2000 la peste 26,23 milioane de dolari in 2004), pentru ca apoi sa inceapa si aici scaderea (in 2005 valoarea a fost de 22,3 milioane USD). In prima jumatate a lui 2006, valoarea exporturilor (calculata provizoriu, deocamdata) a totalizat 9,33 milioane USD.
In perioada indicata, topul tarilor de destinatie pentru vinurile romanesti a ramas aproape neschimbat, dominat de Germania, urmata de Republica Moldova, Marea Britanie, Republica Ceha, Estonia, Statele Unite, Canada, Federatia Rusa si Japonia.