Sa nu ne facem iluzii! Salariile romanilor vor continua sa fie mici - si deci neindestulatoare - inca doi sau trei ani dupa intrarea tarii in Uniunea Europeana. Fiindca societatea noastra nu va reusi sa opreasca mai repede jocul cocolosirii intreprinderilor ce nu-s obisnuite sa faca performanta.

Romanii vor fi platiti mai bine numai dupa ce intreprinderile noastre vor invata sa inoate in apele repezi si reci ale concurentei. Va fi insa nevoie de mai multa munca eficienta. Si, mai ales, de mai mult spirit intreprinzator, de libera initiativa. Starea de asteptare nu-i decat un mod de a lungi boala. Daca nu va fi pornit degraba razboiul cu somnolenta economiei si, mai cu seama, daca nu va fi castigat, romanii nu vor fi platiti ca in Uniunea Europeana.

La schimbarea asteptata nu vom ajunge insa daca nu va fi transformat cercul vicios intr-unul virtuos. Practic, salariile nu vor creste la nivelul asteptat inainte ca performanta sa fie optima. Dar performanta in economie nu vom avea atat timp cat intreprinderile noastre vor continua sa vada in preturile mari speranta unei minime rentabilitati. Si cat timp eficienta si competitivitatea vor inregistra doar cresteri lente. Mai departe, performanta depinde direct de organizarea muncii, de un stil managerial modern, de flexibilitate.

Drumul catre performanta e insa o cursa cu obstacole. De tarile dezvoltate suntem inca despartiti prin ziduri inalte: nivelul tehnologic, calitatea produselor, standardul de viata. Acestea sunt redutele! Cum sa le cucerim?

Daca astazi Romania nu se poate lauda cu produse performante, o cauza este tocmai invechirea tehnologica. Desigur, cuplata cu o alta cauza: lipsa de bani pentru a fi investiti in utilaje noi. Eroarea s-a comis in trecut, in timpul industrializarii. Atunci au fost cumparate licente straine in loc sa fie atrasi intreprinzatori straini, care ar fi avut grija sa-si reinnoiasca neincetat tehnologiile. Acum e tarziua€¦ dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Inca mai putem schimba lucrurile. Esentiala fiind capacitatea de a atrage intreprinzatori autentici. Romani si straini.

Citeste si:

Punctul de plecare nu poate fi decat un aflux de investitii de capital. Desigur, stimulate de o cerere existenta, exprimata pe piata. Sau de o cerere viitoare, ce ar putea fi provocata de interesul starnit de noile produse.

Punctul final va fi fi insa castigul. Vanzarea profitabila a produselor realizate: bunuri fizice, alimentare sau nealimentare; ori servicii, de la reparatii de automobile sau afaceri imobiliare la studii de piata, la consultanta financiara. Toate, laolalta, constituind productia.

In vechile carti era promovata teza falsa ca numai producerea de bunuri fizice ar fi aducatoare de venit national, in timp ce serviciile nu ar face altceva decat sa redistribuie venit national. Si pentru ca la noi aceasta teza ""a prins"", am ajuns in coada Europei la capitolul servicii. Si, in consecinta, la capitolul bunastare.

Acum, in veacul XXI, cand economia romaneasca tinde sa-si consolideze trei importanti stalpi de sustinere - 1) o expansiune semnificativa a productiei in sectoarele cu deschidere pe pietele interne si externe;
2) capacitatea de a realiza valori adaugate nu din cresteri cantitative, ci din surplusuri de competitivitate; 3) o eficienta rezultata cu deosebire din scaderea costurilor de productie - vom ajunge la liman numai daca ne vom desparti radical de vechile teorii. Si de vechile practici.