Desi renumele mondial i-a fost adus de pelicula „Pacientul englez", Michael Ondaatje avea deja experienta in lumea filmului.

Michael Ondaatje si-a facut debutul ca regizor in 1970, prima sa realizare fiind documentarul „The Sons of Captain Poetry". In cele 30 de minute de pelicula, Ondaatje face un portret al artistului canadian B.P. Nichol, incercind sa arate cum a reusit acesta sa influenteze o generatie intreaga de poeti si scriitori nord-americani si europeni. O audienta mai mare a avut-o filmul „The Clinton Special: A Film About The Farm Show", in care Ondaatje prezinta un grup de actori care merg intr-o comunitate rurala agricola din Ontario pentru a monta ulterior o piesa bazata pe aceasta experienta. Insa marea experienta cinematografica a scriitorului canadian s-a produs mult mai tirziu, o data cu ecranizarea romanului „Pacientul englez". Regizorul Anthony Minghella a citit cartea pe nerasuflate, dupa o filmare la New York, si, fascinat de povestea imaginata de Ondaatje, l-a contactat imediat pe producatorul Saul Zaentz.

Michael Ondaatje a avut parte de o experienta hollywoodiana mai fericita decit alti romancieri a caror opera a fost transpusa pe marele ecran. Nu a avut drepturi de modificare a scenariului, dar s-a imprietenit la catarama cu Minghella si cu Zaentz, devenind consultantul principal in chestiunile ce tineau de scenariu. Autorul canadian s-a declarat multumit de rezultatul colaborarii sale cu Minghella, spunind chiar ca „personajele din film sint foarte apropiate de cum mi le imaginam eu".

Referindu-se la nebunia mediatica ce a insotit succesul filmului lui Minghella, recompensat cu 9 Oscaruri in 1997, Ondaatje marturisea, cu un oarecare regret: „Oarecum, «Pacientul englez» mi-a fost rapit, s-a transformat in ceva ce nu-mi mai apartine".