In mod ciudat si paradoxal, teatrul e singurul domeniu in care ungurii si romanii par sa aiba o parere foarte buna unii despre ceilalti (si foarte proasta despre ce se intampla in propria ograda): maghiarii apreciaza la superlativ scoala romaneasca de regie si fizicalitatea spectacolelor de la noi, iar romanii, precizia, disciplina si tehnica actorilor unguri. Si de fiecare data, turneele bucurestene ale Teatrului "Katona Joszef" (considerat cea mai buna institutie de repertoriu din Budapesta), culminand, anul acesta, cu "Troilus si Cresida" al lui... Purcarete, au dat intru totul dreptate bunelor opinii despre arta spectacolului din Ungaria. Sa ridici in picioare la aplauze, dintr-o suflare, la miezul noptii, o intreaga sala pe jumatate plina cu carcotasi intr-ale spectacolului nu e usor lucru la Bucuresti - si, totusi, asta a fost reactia joi seara la "Ivanov"-ul facut la "Katona..." de Ascher Tamas in 2004 si invitat anul acesta la Festivalul National de Teatru (FNT). Reactie intru totul indreptatita: spectacolul lui Ascher pe textul lui Cehov e o marturie de excelenta pentru ceea ce ar trebui sa insemne teatrul clasic astazi (si pentru ce ar trebui sa fie actoria profesionista).
Scenograful Khell Zsolt a imaginat un decor realist, o cutie cu pereti si tavan reproducand aproape naturalist o sala comuna dintr-un imobil cu multi locatari, o specie de camin de familisti din Ungaria anilor '60 (in locul mosiilor lui Ivanov si Lebedev), in care Nikolai Ivanov (Feket Erno) fuge de sotia, Ana, bolnava de ftizie (tuberculoza) pe care n-o mai iubeste (Toth Ildiko), in care locatarii se plictisesc la aniversarea tinerei Sasa (Jordan Adel), in care se consuma confruntarea finala dintre Ana si Ivanov si ratata nunta a acestuia cu Sasa. Intreg imaginarul spectacolului vine din deceniul sapte al Europei de Est, si la fel atmosfera (daca va mai amintiti sau va puteti imagina cat de copios se plictiseau oamenii la aniversari incropite in sali mizere de mese...); nici o damnare celesta, nici un blestem transcedental: printre oameni obligati la vietuire intr-o bucla temporala, Ivanov devine singurul vinovat de propriile ratari. Si, de altfel, intre batranul navigand prin spatiu cu un radio rablagit si excesiv de energeticul Misa, toate personajele penduleaza intre bine si rau, intre constiinta si inconstienta de sine. Nici macar Ana cea bolnava si inselata nu e o victima - de aceea scena infruntarii dintre ea si Nikolai atinge un nivel al tensiunii si suferintei insuportabil de partea cealalta a scenei.
Cu umorul lui elegant si forta trairii dramatice, "Ivanov" e un spectacol al simplitatii si emotiei, in care orice parere preconceputa despre Cehov si tragismul rusesc se topeste pe nesimtite.
Astazi, Teatrul Odeon gazduieste premiera (in cadrul FNT) a spectacolului lui Alexandru Dabija de la Teatrul "Anton Pann" (Ramnicu Valcea), "Telefonu', omleta si televizoru'" (de la ora 17.00 si 20.00), iar Teatrul Bulandra, o reprezentatie cu o productie proprie, spectaculoasa montare a lui Alexandru Tocilescu dupa "Elizaveta Bam" de Daniil Harms. Maine (duminica) e programata in Festivalul National o alta premiera, a "Neintelegerii" lui Felix Alexa (desi e de neinteles de ce e premiera, spectacolul jucandu-se de aproape doua luni la Teatrul National din Bucuresti, Sala Amfiteatru), dar si o reprezentatie cu "Martorii sau mica noastra stabilitate", montata de Mihai Maniutiu la Teatrul "Tony Bulandra" din Targoviste. Luni, cu doua zile inaintea inchiderii festivalului, evenimentele vor debuta cu o conferinta despre "Un spatiu pentru teatru azi", sustinuta de Jean Guy Lecat, scenograful lui Peter Brook.