Rusia si Georgia in prag de conflict militar

Rusia este gata sa apere militar autonomia Abhaziei si a Osetiei de Sud, a declarat presedintele Vladimir Putin, la 25 octombrie, in cadrul emisiunii TV "De vorba cu rusii". O amenintare clara la adresa Georgiei, care revendica tot mai virulent cele doua regiuni separatiste. Putin a mai declarat cu acelasi prilej: "Suntem ingrijorati de militarizarea Georgiei. Inrautatirea relatiilor ruso-georgiene este legata de pregatirile care se fac acum in Georgia, pentru solutionarea prin forta armelor a problemelor Osetiei de Sud si a Abhaziei."
Georgia, sustinuta intens de Statele Unite, se agita si incearca sa provoace Moscova. Ultima oara arestand patru ofiteri rusi, pe care i-a acuzat de spionaj. La randul sau, Kremlinul a sustinut activ cele doua regiuni autonome ale Georgiei, urmarind prin aceasta sa-si recastige influenta, intr-o zona geopolitica atat de importanta astazi, precum Caucazul.
Intre altele, regiunea Caucazului este strabatuta de giganticul oleoduct american - cel mai mare din lume - Baku-Tbilisi-Ceyhan, care transporta petrolul de la Marea Caspica la Mediterana, oleoduct intrat in functiune anul acesta.
Pentru a sublinia importanta exceptionala a zonei, trebuie spus ca Israelul este in egala masura interesat si prezent in regiune. De la Ceyhan, oleoductul va fi prelungit pana la Ashkelon, in Israel, si portul Eilat. Israelul nu numai ca va deveni un consumator al petrolului caspic, dar va fi si unul dintre importantii re-exportatori mondiali de petrol - prin portul Eilat - spre zona Asiei, reusind astfel, prin petrol sa castige influenta politica.
Georgia, finantata si inarmata intens de Statele Unite, se declara gata sa-si alipeasca regiunile disidente (pro-ruse) Abhazia si Osetia de Sud. Chiar prin forta armelor, daca va fi necesar. Rusia, la randul sau, se declara pregatita sa intervina militar in regiune, pentru a apara autonomia Abhaziei si Osetiei de Sud.
In cercurile politice si militare ruse se vehiculeaza tot mai insistent ideea ca Rusia trebuie sa trateze Georgia exact asa cum Israelul a tratat Libanul. Cercurile militare ruse sugereaza ca o campanie de bombardamente asupra Georgiei, urmata de ocupatia militara, temporara, a fortelor ruse ar fi singurele masuri care are rezolva conflictul. Tot asa cum a procedat Israelul, in campania din vara din Liban. Oficial, insa, Kremlinul nu sustinuse aceasta idee. Cel putin pana acum.
In aparitia sa televizata din programul "De vorba cu rusii", Putin a declarat pacifist: "Noi nu dorim sa ne extindem teritoriul. Chiar si dupa dezintegrarea Uniunii Sovietice, Rusia ramane tara cu teritoriul cel mai intins din lume, acoperind doua continente. Avem, slava Domnului, suficient teritoriu!" Logica conflictelor impune, insa, alte reguli ale jocului geopolitic.
Cazul "spionilor rusi" si masurile anti-georgiene ale Moscovei
La sfarsitul lui septembrie, la Tbilisi s-a anuntat cu mare tam-tam (neobisnuit, in asemenea situatii), arestarea a patru "spioni rusi". A urmat un mare circ mediatic. Celor patru rusi li s-au pus catusele la maini, in fata camrelor TV, un functionar citindu-le fiecaruia in parte acuzatiile. A urmat reactia rapida si dura a Moscovei, care parca astepta o ocazie ca sa dezlantuie o violenta campanie anti-georgiana.
Prezent la o reuniune NATO in Slovacia, ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, a declarat, la sfarsitul lui septembrie a.c., in fata reprezentantilor a 26 de tari membre, ca Guvernul de la Tbilisi se comporta ca un "bandit", iar state ale Aliantei Nord-Atlantice furnizeaza arme Georgiei.
Vladimir Putin s-a aratat chiar si mai dur. La inceputul lui octombrie, el a declarat ca Guvernul de la Tbilisi reprezinta o "administratie terorista" si ca Rusia trebuie sa-i puna capat. Putin nu a ezitat chiar sa-l compare pe Mihail Saakasvili cu Lavrentie Beria, odiosul director al NKVD-ului stalinist. Discursul presedintelui rus demonstreaza ca, la aproape trei ani de la "Revolutia Trandafirului", rabdarea Kremlinului fata de Georgia a ajuns la limita. Si ca solutia militara este tot mai mult avuta in vedere.
Reactia imediata a Moscovei la arestarea celor patru ofiteri a luat forma unor masuri fara precedent. Masurile tineau cont si de persecutarea si hartuirea cetatenilor rusi din Georgia.
Ca urmare, Rusia a stopat imediat toate transporturile terestre, navale si aeriene, ca si postale cu Georgia. Si a expulzat - in doar cateva zile - sute de cetateni georgieni, care isi castigau existenta pe teritoriul Rusiei, acuzandu-i prompt de "violarea legilor imigratiei". Ambasadorul Georgiei la Moscova - Zurbas Pataradze - a dezvaluit intr-un interviu acordat Agentiei "Interfax" ca peste 800 de cetateni georgieni fusesera expluzati din Moscova, St. Petersburg si alte cateva orase mari. Potrivit lui Pataradze, Kremlinul are o lista cu 2100 de cetateni georgieni, pe care ii va expulza drept represalii intr-o prima etapa.
Trebuie insa remarcat ca, in ajunul arestarii celor patru ofiteri, Moscova isi retrasese deja majoritatea diplomatilor de la Tbilisi. Simultan, Ambasada Rusiei stopase acordarea de vize cetatenilor georgieni. Iar ministrul de Externe Serghei Lavrov ii "sfatuise" pe cetatenii rusi sa evite Georgia.
Duma rusa a adoptat rapid o lege care interzice transferurile de bani din Rusia in Georgia. O masura care, trebuie spus, a lovit in plin nu numai in Mafia georgiana care opereaza pe teritoriul rus, dar si in multi cetateni ai Georgiei, a caror unica sursa de venit erau banii stransi de rudele care lucrau in Rusia.
La Moscova au fost inchise cazinourile "Kristall", "Golden Palace" si "Golden Palace Weekend", care - potrivit autoritatilor ruse - erau controlate de "criminalitatea georgiana". Scolile din Rusia au primit instructiuni sa alcatuiasca liste cu elevii georgieni, care urmau sa fie exmatriculati. Din librariile rusesti a disparut, peste noapte, orice carte scrsa de vreun autor georgian. Inclusiv cele ale lui Bulat Okudzhava, sau a lui Boris Akunin (Chkhartishvili). La 3 octombrie 2006, Georgia a cedat: cei patru ofiteri rusi au fost eliberati.
Presiunile economice ale Rusiei si "Revolutia trandafirului"
Rusia a inceput sa exercite presiuni economice asupra Georgiei imediat dupa victoria "Revolutiei trandafirului", din decembrie 2003. O "revolutie" finantata si sustinuta politic de Statele Unite. Americanii erau vital interesati sa puna piciorul in Caucaz, regiune geostrategica prin care urma sa treaca giganticul oleoduct Baku-Tbilisi-Ceyhan, construit si exploatat de companiile petroliere americane.
Prin "Revolutia trandafirului" din 2003, un grup de tineri politicieni georgieni, grupati in jurul lui Mihail Saakasvili, l-au eliminat de la putere pe Edward Sevarnadze, simbolul influentei Moscovei. Si - sustinuti masiv de SUA - au creat un nou regim, dependent in intregime de Washington. Mihail Saakasvili era fostul ministru al Justitiei sub regimul Sevarnadze, autorul unei reforme a justitiei georgiene cu caracter discriminatoriu, dar lucrase o vreme in mediul financiar de pe Wall Street, de unde fusese "pescuit" de George Soros.
Inca de la investitura, Saakasvili a declarat ca va duce o politica care sa creasca influenta americana in Caucaz si in bazinul Marii Caspice.
Tensiunile dintre Rusia si Georgia, aparute cu "Revolutia trandafirului", s-au accentuat considerabil in ultimul an, starnind ingrijorarea analistilor politici. Care au fost etapele acestei crize majore din Caucaz? In decembrie 2005, Rusia a impus limite importului de plante biologice din Georgia, invocand violarea de catre Tbilisi a normelor sanitare, iar, din martie 2006, a interzis comercializarea vinurilor, coniacului si sampaniei georgiene, produse de prim rang la export. Analistii au estimat pierderile economice ale Georgiei la 700 de milioane de dolari. In luna mai, prohibitia s-a extins si asupra importurilor de apa minerala din Georgia. Ceea ce a mai adaugat alte 150 de milioane pierderi la export.
In momentul de fata, Moscova pregateste un set de masuri pentru blocarea aprovizionarii cu energie a Georgiei. Sa ne reamintim ca, in iarna 2005-2006, o explozie a intrerupt conductele de aprovizionare dintre cele doua state. Timp de cateva zile locuitorii din Georgia au ramas in frig. Tbilisi a acuzat atunci Moscova ca poarta responsabilitatea "exploziei". Acum, se pare ca Rusia va "umbla" la pretul energiei pe care o furnizeaza republicii vecine.
In prezent, Georgia produce abia 40% din totalul de energie de care are nevoie. Restul - 60% - il importa din alte foste republici sovietice. In primul rand, din Rusia.
O problema privind blocada energetica a Georgiei este aceea ca aceasta poate afecta Armenia, tara cu care Rusia se afla in relatii prietenesti. Toata energia Armeniei, care vine din Rusia, traverseaza teritoriul georgian.
Pregatiri militare in Caucaz
In mod normal, o tara mica - asa cum este Georgia - nu se poate opune unui colos militar ca Rusia. Dar in spatele Georgiei stau Statele Unite si imensele lor interese energetice din regiunea Caucaz - Marea Caspica. Ceea ce schimba complet datele problemei. Georgia se poate bucura de o sustinere internationala a Statelor Unite. Si nu numai. De la venirea la putere a lui Mihail Saakasvili, Georgia si-a sporit considerabil forta militara. Cu ajutorul instructorilor, consilierilor si finantarii primite de la Statele Unite.
Bugetul militar al Georgiei a fost bugetul care a crescut cel mai rapid din lume, in anul 2005. Statele Unite au mai alocat zeci de milioane de dolari pentru a echipa si inarma armata georgiana. In vara lui 2006, Georgia si-a extins controlul militar asupra Pasului Kodor, parte a Abhaziei. Ceea ce a intarit convingerea Kremlinului ca Saakasvili va proceda similar si in cazul Osetiei de Sud si al Abhaziei. Creand, astfel, crize militare internationale in Caucaz.
Media rusa a avertizat, de altfel, ca dispunerea fortelor georgiene in Pasul Kodor indica pozitii favorabile pentru atacarea Abhaziei. Marti, 24 octombrie 2006, Saakasvili a inaugurat o noua baza militara in Georgia centrala. Cu acest prilej, el a anuntat ca, in mai 2007, va fi inaugurata o baza militara in orasul Gori, care "va fi echipata la standardele NATO", organizatie in care Georgia spera sa fie primita in curand.
Asadar, NATO - prin Georgia - s-ar putea extinde si in Caucaz! Noua baza inaugurata de Saakasvili a fost construita in intregime cu ajutorul Frantei. La inaugurare a asistat insa si o delegatie de congresmeni americani, condusa de Richard Lugar. Binecunoscut in Congres pentru masurile anti-Rusia, pe care le-a propus.
In discursul sau, Saakasvili s-a referit, de mai multe ori, la inamicii pe care Georgia si i-a facut sustinand ca tara "trebuie sa-si construiasca o structura defensiva totala". Ceea ce pe unii i-a dus cu gandul la o eventuala desfasurare de rachete americane "Patriot" in Caucaz.
Potrivit cotidianului "Izvestia", incepand cu sfarsitul lui 2005, Georgia a facut masive achizitii de arme din Estul Europei, incluzand numeroase tancuri, avioane de vanatoare, precum si o cantitate imensa de munitie de razboi. Printre furnizori: Ucraina si statele baltice.
In acest context, Kremlinul a adoptat o serie de masuri militare in Caucaz. In emisiunea "De vorba cu rusii", Vladimir Putin a afirmat ca Rusia va cheltui circa 500 de milioane de dolari pentru a-si securiza frontierele, pe o zona intinsa intre Marea Caspica si Marea Neagra. Si fortele navale de la Marea Neagra au fost intarite. In octombrie, in timpul unor aplicatii navale, flota rusa a intrat - potrivit observatorilor georgieni - in zona economica a Georgiei.
Simultan, Rusia a anuntat marirea flotei sale din Peninsula Crimeea. Si pe relatia sa cu Kievul, Moscova a avut in ultimii ani probleme serioase. Dispute aprige au avut loc in jurul pretului gazelor furnizate Ucrainei, dar si cu privire la Chiria pe care flota rusa trebuie sa o plateasca pentru utilizarea bazei militare din portul Sevastopol. Dar, dupa ce la Kiev a revenit ca prim-ministru Victor Ianukovici - un pro-moscovit binecunoscut - tensiunile s-au aplanat. S-a convenit ca Ucraina sa plateasca Rusiei 135 de dolari pe mia de metri cubi de gaz livrat. Iar Rusia sa achite chiria pentru baza Sevastopol la pretul din 1997. Adica, 93 de milioane de dolari pe an.
Lupta pentru influenta in Caucaz
Trei regiuni a caror autonomie nu este recunoscuta pe plan international - Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud - au cerut protectia Moscovei. Un referendum, tinut in septembrie in Transnistria, s-a incheiat cu un vot majoritar pentru strangerea relatiilor cu Rusia. La jumatatea lui octombrie, Adunarea Nationala a Abhaziei a adoptat o rezolutie prin care se solicita Rusiei sa recunoasca independenta regiunii, si sa stranga relatiile cu Abhazia.
La 12 noiembrie, un plebiscit tinut in Osetia de Sud, a demonstrat de asemenea, dorinta apropierii de Rusia. La Kremlin, insa, sunt discutii legate de recunoasterea "independentei" celor trei regiuni, data fiind reactia Occidentului, care nu a recunoscut referendumurile si contesta regiunilor dreptul la separare fata de Moldova si Georgia.
Diplomatia rusa, experimentata, a adoptat pana acum o strategie de asteptare, pentru a vedea daca Occidentul recunoaste "independenta" provinciei Kosovo de Serbia. Pentru ca, mai apoi, sa poata utiliza acest "precedent" pentru recunoasterea de catre Kremlin a independentei Transnistriei, Abhaziei si Osetiei de Sud.
Independenta Kosovo contra independentei celor trei regiuni separatiste!
Acum insa "mana" Kremlinului este fortata de evolutia evenimentelor din Caucaz. Analistii rusi denunta comportamentul Georgiei, pe care o acuza ca incearca sa provoace o "criza internationala" in regiune, pe care sa o poata specula apoi Washingtonul. In ultimele luni, Moscova a adoptat mai multe masuri care pot fi interpretate drept avertismente clare la adresa politicii energetice americane.
Astfel, vizitand giganticele oleoducte si gazoducte "Sahalin 2", ministrul rus al Resurselor naturale - Iuri Trutnev - a anuntat ca Statele Unite "violeaza ecologic regiunea" si a cerut sanctiuni internationale. Companiile care au participat la proiectul "Sahalin 2" - dintre care unele sunt americane - s-ar putea vedea constranse sa se retraga din acest ambitios proiect din Extremul Orient rus.
In octombrie a.c., Vladimir Putin a anuntat brusc ca gazul natural, extras din campul "Shtokman" din Marea Barent, va fi dirijat spre Germania, si nu spre Statele Unite, asa cum fusese prevazut initial. Datorita acestei modificari a traseului gazului rusesc, Germania va deveni cel mai mare centru de distribuire a gazului din Europa. O alta consecinta neasteptata a conflictului din Caucaz.
Cea mai grava problema este, insa, legata de viitorul oleoductuui si al gazoductului Baku-Dzheikhan, construit de americani. Cel mai mare obiectiv economic al Statelor Unite in zona Caucaz-Caspica. Pentru ca aceasta constructie sa devina profitabila, este necesar efortul Kazahstanului si al Turkmenistanului, pentru transportul petrolului si gazulului de la Baku, ocolind astfel Rusia.
Aceasta ar insemna insa o adevarata lovitura sub centura data Rusiei si reputatiei acesteia de "superputere energetica". Atata timp cat regimul pro-american al lui Saakasvili se consolideaza in Georgia prin recastigarea regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud, Statele Unite pot continua in liniste construirea conductei Baku-Dzheikhan, devenind forta numarul unu in regiunea Caucazului si a Marii Caspice.
Pentru aceasta, insa, Saakasvili trebuie sa-si joace tare "cartea" cu rusii. De aici, neincetatele sale "provocari" la adresa Moscovei. Pentru Rusia in schimb, destabilizarea Georgiei devine singurul mijloc de a stopa penetrarea americana in Caucaz si la Caspica. In aceste conditii, o forma sau alta de conflict militar in Caucaz, devine iminenta.
Undele de soc ale unui eventual razboi in Caucaz
Conflictul deschis dintre Rusia si Georgia ameninta sa atraga - de o parte sau de alta - si alte state din regiune. Ar fi greu de spus daca arestarea celor patru ofiteri de informatii rusi a fost cumva sugerata de SUA, prezente in Georgia cu numerosi instructori si consilieri militari. Din 2004, in Georgia exista cea mai puternica "retea" (antena) a CIA, care actioneaza in intreg Caucazul. Oricum, in afacerea spionilor rusi, Georgia s-a manifestat ca un aliat regional al Statelor Unite, si al intereselor geopolitice din Caucaz ale Washingtonului.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a criticat rolul SUA si NATO in afacerea spionilor, declarand intre altele: "Suntem foarte ingrijorati de retorica virulent anti-rusa desfasurata de liderii georgieni, care prezinta Rusia ca pe un inamic public". Lavrov a subliniat ca aceasta linie de propaganda s-a intensificat dupa ce Mihail Saakasvili a vizitat Washingtonul, si ca "provocarile" Georgiei la adresa Rusiei au o legatura directa cu perspectiva admiterii sale in NATO. O intelegere intre NATO si Georgia, pentru "intensificarea dialogului" a fost incheiata in septembrie a.c., si nu este exclus ca aceasta sa cuprinda prevederi secrete. Oricum, sa observam inca o data, ca NATO - organizatie defensiva - incheie intelegeri cu state din Caucaz , mult dincolo de limitele europene stabilite pana acum. Un motiv real de ingrijorare pentru Mosocva.
In acelasi timp, SUA si Marea Britanie s-au opus prin veto in Consiliul de Securitate al ONU unei rezolutii care acuza Georgia de "provocare" in scandalul spionilor rusi. Ca si pentru stationarea trupelor Georgiei in Pasul Kodor, teritoriu care apartine Abhaziei.
Sean McCormack, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, a explicat, la 29 septembrie a.c., veto-ul american, sustinand ca Washingtonul nu considera cele doua probleme atat de importante incat sa merite atentia Natiunilor Unite. Rusia si Georgia pot solutiona conflictul intre ele, pe calea dialogului si tratativelor.
Raspunzand intrebarilor privind rolul Administratiei Bush in conflictul din Caucaz, Sean McCormack a declarat: "Am auzit atatea de la voi, tot felul de teorii ale conspiratiei implicand Statele Unite, si despre "mana secreta" a Washingtonului, incat va spun ca nimic nu este adevarat. Sunt, pur si simplu, speculatii de presa."
La randul lui, Saakasvili a declarat: "Unii considera actiunea noastra ca ceva coordonat de Washington. Nu este deloc adevarat."
Analistul politic georgian Ramaz Sakvatrelidze afirma recent altceva: "Nu suntem singuri! Sunt multe state care se opun Rusiei. Ne-am angajat intr-o batalie politica dificila, ca oponenti ai Rusiei." Iar Gia Khukhashvili insista in "Rezonansi": "Statele Unite constituie, in mod clar, partenerul nostru strategivc, care a dovedit in numeroase ocazii ca ne sprijina. Fara sprijinul SUA, astazi ne-am gasi in cea mai dificila situatie."
Serghei Strokman comenta in Kommersant: "Georgia - si nu numai ea - are garantat un sprijin masiv din partea Statelor Unite, in viitorul apropiat. Noua rivalitate dintre Moscova si Washington, implica acum si terte tari. Nu mai conteaza ca aceste terte tari sunt Georgia sau Ucraina, Siria sau Iran, China sau Venezuela. Relatiile dintre Rusia si SUA, care s-au reintors la principiul "ochi pentru ochi, dinte pentru dinte", din perioada razboiului rece, au devenit cheia pentru intelegerea actualei situatii internationale."
Membrii Parlamentului rus au cerut o "actiune militara directa impotriva Georgiei". Presedintele Parlamentului, Serghei Mironov, a descris afacerea spionilor ca pe "o copita de taur sau un atac preventiv aplicat Rusiei".
Rusia are 4000 de militari stationati in Georgia. Alti 2500 de soldati au fost trimisi acolo, dupa izbucnirea conflictului intre Georgia si cele doua regiuni separatiste, Abhazia si Osetia de Sud. Inaintea arestarii celor patru ofiteri rusi de informatii - intre timp eliberati si decorati de Moscova - comandantul fortelor militare ruse din Georgia, generalul Andrei Popov, a transmis trupelor ordinul de a deschide focul la orice actiune militara a Georgiei.
Relatiile actuale Rusia-SUA: politica lui "ochi pentru ochi si dinte pentru dinte"
O serie de evenimente ii dau dreptate lui Serghei Strokan, care caracteriza actualele relatii dintre SUA si Rusia ca fiind conduse de principiul "ochi pentru ochi, dintre pentru dinte". Acelasi principiu care a functionat in perioada razboiului rece.
Inainte de eliberarea ofiterilor rusi, Vladimir Putin a condus o "reuniune de urgenta" cu ministrii, conducatorii fortelor armate, si sefii serviciilor secrete pentru a discuta raspunsul Rusiei la arestarea ofiterilor sai. Cu aceasta ocazie, Putin a declarat: "Acesti indivizi cred ca, sub paravanul sponsorilor lor straini, se pot simti confortabil."
Comentand solicitarea Georgiei de a fi admisa in NATO, ministrul rus al Apararii - Serghei Ivanov - a declarat pe 22 septembrie a.c. urmatoarele: "Am desfasurat deja doua brigazi alpine, cu echipament de ultima ora. Cele doua brigazi vor stationa chiar in fata granitei cu Georgia. In felul acesta, securitatea Rusiei nu va avea de suferit daca Georgia devine membru NATO."
Georgia acuza frecvent Rusia ca sustine independenta celor doua regiuni autonome: Abhazia si Osetia de Sud. La 30 septembrie a.c., Putin s-a intalnit la Soci cu Serghei Bagapsh si Eduard Kokity, liderii celor doua regiuni separatiste, pentru a discuta situatia din zona.
Sudul Caucazului a devenit in ultimii ani o zona geopolitica de mare insemnatate pentru Statele Unite, care doreste sa-si securizeze giganticul oleoduct Baku-Tbilisi-Ceyhan, precum si intreaga zona de la Marea Caspica (Azerbaidjan), pana in Turcia, in Mediterana de Est. Ceea ce inseamna intregul spatiu dintre Marea Caspica, Marea Neagra si Mediterana Estica. Adica, zona situata intre Orientul Mijlociu si Asia Centrala. Washingtonul este puternic determinat sa procedeze astfel. Petrolul si gazele naturale din Marea Caspica totalizeaza circa 5% din totalul resurselor mondiale de energie. Intr-o perioada cand resursele energetice clasice sunt in declin. Iar estimarile arata ca sunt necesare noi rezerve de petrol, asa cum sunt cele de la Marea Caspica.

---

Despre autor: