Romania poate reedita Big Bang-ul londonez? (II)

Sa amintim ca restantele la plata, pe operatiuni de tip retail, adresate clientilor persoane fi-
zice, au atins aproape 100 milioane de euro, circa 290.000 de imprumutati "uitand" sa-si mai achite datoriile catre banci. Din cele 2 milioane de persoane, inregistrate, cu informatii negative, la Biroul de Credite, cam jumatate sunt inregistrati cu infractiuni de tipul fraudelor bancare. Se dovedeste, astfel, ca romanii sunt extrem de inovativi, daca au putut pacali personalul ultra-antrenat al marilor banci, cu capital deja strain. Pe fondul vulnerabilitatii de sistem, au ajuns sa profite institutiile private de recuperare a creantelor si, culmea, detectivii particulari, care pot urmari, ceva mai "indeaproape" clientii rau-platnici. O parte considerabila a riscului de neplata a fost transferat in zona societatilor de asigurari, circa 1,5 miliarde de euro. Din fericire, ponderea, de facto, a restantelor in total credite acordate de catre sistemul bancar romanesc se situeaza sub pragul de 1%. O veste ceva mai buna vine dinspre Ministerul Finantelor Publice, in speta ANAF, careia marii contribuabili au inceput sa-i achite datoriile restante, astfel ca marii contribuabili cumulau, la finele trimestrului trei, cu 4,5 mi-
liarde lei noi mai putin decat in perioada precedenta, povara restantelor mutandu-se pe segmentul contribuabililor mici si mijlocii. Ramane o intrebare, nu neaparat retorica: oare cati dintre fostii mari contribuabili si-au restrans activitatea in 2006 si au intrat in clasa firmelor mici si mijlocii, pe fondul unor adversitati dovedite de catre mediul economic? Nu degeaba Romania ocupa un loc fruntas in topul tarilor cu cele mai corupte admi-
nistratii din lume, clasament publicat, recent, de catre Transparency International. Ca e vorba doar despre perceptia operatorilor economici, romani sau straini, care activeaza in Romania, ca la mijloc ramane fascinantul, dar eternul ciubuc, pesches, cadou, etc, cu care balcanismul ne-a tot pus piedici pe drumul integrarii in NATO si UE, ramane de demonstrat. Pana cand si operatorii de telefonie mobila din Romania se vor alinia Directivei Europene, care prevede stocarea convorbirilor si a sms-urilor, in scopul prevenirii actiunilor de tip terorist in spatiul comunitar, ne ramane speranta ca, pe frontul nevazut, cineva, ceva mai inteligent, monitorizeaza, cu mare atentie, inclusiv activitatile din sfera economica. Nu de alta, dar exista voci puternice, in Uniunea Europeana, cum ar fi cea a Germaniei, care cer activarea clauzelor de salvgardare, pentru Romania si Bulgaria, dupa ade-
rarea la UE, invocand tocmai nivelul alarmant al coruptiei din cele doua tari ce vor fi integrate la 1 ianuarie 2007. Cum multe state membre si-au anuntat, deja, pu-
blic, intentia de a limita, pe o perioada de cel putin 2 ani, accesul romanilor si bulgarilor pe piata muncii, exact din cauza apostilei, nedrepte, de potentiali infractori, aplicata conationalilor nostri si vecinilor de la sud, rezulta ca avem mult de luptat, mai ales in planul imaginii, pana cand vom fi acceptati drept cetateni de rangul intai la masa comuna europeana. Sloganul Uniunii Europene, "Unitate in diversitate", scris pe toate documentele comunitare de referinta, inclusiv in limba latina, risca sa ramana doar o vorba in vant, daca vesticii nu se vor dovedi ceva mai toleranti cu nou-integratii din est. Nu de alta, dar granita rasariteana a UE se va situa pe teritoriul romanesc. Deja autoritatile romane au anuntat reorientarea fluxurilor la export catre Orient si America Latina. Ar fi extrem de daunator intereselor economice si de securitate ale Uniunii ca Romania sa fie obli-
gata sa stranga relatiile cu Marele Frate de la Rasarit, in plan comercial si de politici strategice, fie si pe considerentul, aparent minor, al bunei vecinatati in spatiul Marii Negre. Daca Europa de Vest ne va trata cu dispret dupa integrare si va discrimina negativ Romania, pe diferite planuri, masurile de retorsiune, din partea autoritatilor de la Bucuresti, vor aparea drept firesti, mai ales in perceptia populatiei, iar media autohtona nu este controlata numai de catre operatori occidentali, daca ar fi sa ne gandim doar la cateva ziare si televiziuni. Dar sa incheiem intr-o nota optimista si sa salutam emisiunea de obligatiuni lansata de catre Banca Comerciala Romana, in perioada 8-21 noiembrie. Oferta publica vizeaza vanzarea de obligatiuni de 200 milioane lei noi, cu o maturitate de 3 ani, la o dobanda anuala de 7,25%. Iata un plasament tentant pentru micii investitori, sigur si cu o remuneratie atragatoare. Presedintele BCR, Nicolae Danila, a anuntat o suplimentare, pana la 575 milioane de lei noi, a emisiunii de obligatiuni, in perspectiva unei suprasubscrieri. Precizam ca, pana la sfarsitul anului, aceasta emisiune va fi listata la bursa. Cei interesati pot opta si pentru actiuni PETROM, BRD sau la SIF-uri. Este opinia analistilor de pe piata de capital si este bine sa o cunoasteti, pentru a investi, cu intelepciune si profit, micile dumneavoastra economii.

---

Despre autor: