Bush strivit de americani

Alegerile legislative partiale desfasurate, marti in Statele Unite, au reprezentat, nu atat o mare victorie pentru democrati, cat o mare infrangere pentru republicani. Dupa ce a devenit oficiala preluarea, fara probleme, a controlului democrat asupra Camerei reprezentantilor - situatie, oricum, foarte dificila pentru Bush, care mai are de stat doi ani la Casa Alba, mai exista, pentru republicani, speranta ca partidul prezidential isi va conserva, macar, fragila majoritate in Senat. Pana in ultima clipa, ochii politicienilor americani, ai analistilor si, in fond, ai intregii opinii publice interesate de soarta celei mai puternice tari din lume, au fost atintiti spre Virginia si Montana, unde se decidea soarta Senatului. Iar soarta - de fapt, urnele, au decis in favoarea democratilor, care au obtinut, din partea alegatorilor cele patru voturi de care aveau nevoie. Astfel, George W. Bush va fi nevoit sa coabiteze cu un Congres controlat de democrati. Sau, asa cum s-au exprimat mai multi analisti, sa demisioneze. Din cate il cunoastem pe George W. Bush, e lesne de imaginat ca presedintele american exclude de la sine aceasta a doua varianta. Va urma, deci, in SUA, o perioada extrem de agitata, atat din punct de vedere al politicii interne, cat, mai ales, al celei externe. Vor exista vii controverse in privinta oportunitatii mentinerii trupelor americane in Afganistan si Irak, vor urma alte controverse in privinta politicii fata de Iran, fata de Coreea de Nord sau fata de criza din Orientul Mijlociu. Si totusi, chiar si in aceste conditii, Bush trebuie sa reziste inca doi ani.
Discursul in fata natiunii
Cum era de asteptat, George W. Bush a organizat o conferinta de presa la o zi dupa desfasurarea parlamentarelor partiale, chiar daca scrutinul a insemnat o grea infrangere pentru tabara republicana a presedintelui. Seful Casei Albe s-a declarat "in mod clar dezamagit de rezultatul alegerilor", dar a gasit, totusi, puterea sa mimeze eleganta si sa-i felicite pe democrati pentru "victoriile lor". "In calitate de lider al Partidului Republican, imi asum o mare parte din responsabilitate", a declarat seful statului. Afirmand ca o viitoare conlucrare cu tabara democrata si congresmenii independenti este absolut obligatorie pentru solutionarea problemelor tarii, Bush a trecut la subiectul sau favorit: "Victoria in razboiul impotriva terorismului este de departe principala prioritate." El si-a exprimat certitudinea ca "Irakul a avut un mare impact asupra alegerilor". "Stiu ca exista numeroase speculatii in legatura cu semnificatia alegerilor in raport cu lupta pe care o desfasuram in Irak. Recunosc ca multi americani au votat ieri pentru a-si exprima nemultumirea fata de lipsa unui progres pe acest front", a adaugat Bush. El a tinut sa sublinieze ca, deocamdata, nu se pune problema retragerii contingentului american din Irak. Privitor la demisia - mai corect spus, demiterea - lui Donald Rumsfeld din functia de Secretar al Apararii, presedintele republican a comentat: "Dupa o serie de discutii, secretarul Rumsfeld si eu insumi suntem convinsi ca este timpul unei schimbari in fruntea Pentagonului. Donald Rumsfeld a fost un lider extraordinar in timpul acestei perioade de schimbari. Dar el intelege, de asemenea, importanta de a avea o perspectiva noua asupra acestui razboi. Ca argument al nominalizarii lui Gates la sefia Pentagonului, Bush a declarat: "Bob Gates va aduce cu el cei 25 de ani de experienta in materie de securitate nationala (...) Este un lider puternic, care ne va ajuta sa facem schimbarile necesare in noua abordare pentru a face fata provocarilor actuale". Intrebat de presa daca mai are in continuare incredere totala in vicepresedintele Cheney, Bush a raspuns ca "da". Si a formulat acelasi raspuns si la intrebarea daca adjunctul sau va ramane in functie pana la sfarsitul mandatului sau.
Coruptia si Irakul i-au invins pe republicani
Mai multi oficiali americani, incepand cu presedintele George W. Bush, au pus pierderea majoritatii in Congres, pe seama scandalurilor de coruptie care au zguduit, mai ales in ultima perioada, Partidul Republican. "Oamenii vor ca reprezentantii lor sa fie persoane cinstite si morale, iar in unele alegeri, acesta este factorul principal", a declarat Bush. Democratii s-au declarat de aceeasi parere, Rahm Emanuel, coordonatorul campaniei de recastigare a controlului asupra Camerei Reprezentantilor subliniind impactul devastator al scandalurilor asupra rezultatelor scrutinului. "Daca intocmiti o lista, (...) toate circumscriptiile (republicane) unde era pus la indoiala comportamentul profesional al alesilor au cunoscut o rasturnare de situatie si au devenit democrate", a afirmat Emanuel. "Aceasta situatie s-a tradus in opt mandate, jumatate din cele 15" necesare democratilor pentru a rasturna balanta de puteri din Camera reprezentantilor. "De un an de zile observam ca problemele legate de coruptie au o influenta majora", a declarat, imediat dupa inchiderea urnelor, si presedintele Partidului Democrat, Howard Dean. Democrata Nancy Pelosi, viitorul presedinte al Camerei Reprezentantilor, a promis o asanare a politicii. "Vom face din aceasta legislatura cel mai onest Congres, cel mai moral si mai deschis din istorie", a promis ea.
Mita si demisii
O ancheta interna a Partidului Republican, citata de senatorul John McCain, inaintea verdictului urnelor, acorda si mai multa importanta factorului coruptie. "Din cele 29 de circumscriptii pe care republicanii sunt siguri ca le vor pierde, 19 sunt sensibile din cauza coruptiei, nu din cauza Irakului", a dat asigurari McCain. De altfel, un sondaj de opinie realizat la iesirea de la urne, de CNN, a aratat ca fenomenul coruptiei a fost principalul factor citat de electorat pentru a-si motiva alegerea (41 la suta), cu mult inaintea razboiului din Irak (36 la suta).
Cu toate acestea, in ultimele luni, opozitia democrata a parut reticenta sa-si centreze exclusiv campania asupra denuntarii "culturii coruptiei", care domneste, in opinia sa, la Washington. Argumentele nu ii lipseau, in aceasta privinta. Un fost oficial, Randy Cunningham, a fost condamnat la opt ani de inchisoare pentru ca ar fi acceptat mita de la un industrias din domeniul apararii. Un altul, Bob Ney, a marturisit ca a fost implicat intr-o vasta retea de trafic de influenta coordonata de lobbyistul Jack Abramoff, apropiat al republicanilor, care de aproape un an coopereaza in ancheta autoritatilor. La randul sau, liderul majoritatii republicane, Tom DeLay, supranumit "Ciocanul" pentru disciplina pe care o impunea in randul oamenilor sai, a fost nevoit sa demisioneze din Congres, vara trecuta, in urma inculparii sale intr-o afacere de finantare electorala, in conditiile in care era anchetat si pentru prietenia sa cu Jack Abramoff. In ultimele luni, democratii si-au moderat considerabil atacurile pe tema coruptiei, de teama ca acestea sa nu se intoarca impotriva lor. Cu toate acestea, suspiciunile de coruptie nu par sa-i fi costat mandate pe democrati.
"Din cauza razboiului, prostule"
Presa din intreaga lume a comentat, ieri, infrangerea republicanilor lui Bush. "Din cauza razboiului, prostule", titreaza cotidianul britanic The Independent, citat de Mediafax, reluand un slogan lansat de democrati in campania din 1992, in dezbaterile pe tema economiei nationale. "O marfa pretioasa si pierduta de mult timp in politica americana a reaparut (...) se numeste realitate", subliniaza publicatia britanica. In acelasi ton, tabloidul Daily Mirror noteaza pe prima pagina: "America, zero: Statele Unite se trezesc in sfarsit si ii trag un sut prostului de Bush". "O zi foarte buna pentru democratia americana", apreciaza, la randul sau, Financial Times, potrivit caruia "americanii au inceput in cele din urma sa ceara socoteala puterii republicane si Administratiei Bush pentru incompetenta lor, dispretul fata de lege si pentru modul in care au tarat numele Statelor Unite in praful si dezordinea din Irak". "Sub conducerea lui Bush si a aliatilor sai, America a ajuns sa fie considerata de majoritatea tarilor din lume drept o amenintare mult mai mare decat Iranul teocratic", adauga Financial Times, sublniind ca "aceste alegeri ar trebui sa aduca dovada ca aceasta perceptie este eronata, si ca echilibrul si garantiile sistemului american inca mai functioneaza". The Guardian felicita electoratul american pentru alegere, exprimandu-si "profunda recunostinta" pentru demararea procesului de transformare a SUA intr-o tara "diferita si mai buna". "Multumim America", scrie ziarul in editorialul sau. Mai moderate, cotidienele The Telegraph si Times acorda o atentie deosebita demisiei secretarului Apararii, Donald Rumsfeld, "asteptata de mult timp, dar totusi binevenita".
Presa rusa se teme de radicalizarea SUA
Victoria democratilor americani figureaza si in presa rusa, care avertizeaza cu privire la o radicalizare a politicii SUA fata de Rusia. Infrangerea republicanilor lui Bush "va radicaliza politica SUA fata de Rusia", titreaza cotidianul financiar Kommersant. "Esecul republicanilor (...) semnifica nu doar o importanta corectare a politicii externe a SUA fata de Irak, Iran si Coreea de Nord, dar si o schimbare a politicii SUA fata de Rusia: aceasta va deveni mai dura", noteaza publicatia rusa. La randul sau, Vremia Novosti apreciaza ca revenirea democratilor la conducerea celor doua Camere ale Congresului "va da nastere la neplaceri (...) pentru Rusia". Kommersant il mentioneaza in mod deosebit pe democratul Tom Lantos, deosebit de critic la adresa politicii Kremlinului, care va conduce comisia de Afaceri Internationale a Camerei Reprezentantilor. "Pana mai ieri, initiativele <<antirusesti>> ale lui Tom Lantos nu isi aveau ecoul in cadrul administratiei presedintelui Bush (...). Acum, ii va fi mai greu lui Bush sa nu dea atentie pozitiilor lui Lantos si ale aliatilor acestuia", adauga Kommersant. Experti citati de Vremia Novosti si cotidianul Gazeta avertizeaza ca ascensiunea la putere a democratilor ar putea complica aderarea Rusiei la OMC, ca si revocarea amendamentului Jackson-Vanik, care dateaza din perioada sovietica si limiteaza relatiile comerciale.
Francezii prevad schimbari cu 180 de grade
Presa franceza preconizeaza un sfarsit de mandat dificil pentru presedintele George W. Bush, fortat sa coabiteze cu un Congres devenit majoritar democrat, in urma alegerilor legislative partiale de marti. Sub titlul "Schimbare de 180 de grade in Irak", cotidianul Le Figaro il califica pe presedintele Bush drept o "rata infirma". "Si-a epuizat intregul capital politic, iar optiunile sale nu sunt numeroase. Momentul este ideal, daca putem spune asa, pentru o modificare radicala a abordarii sale. Ii mai ramane de salvat ceea ce mai poate fi salvat din vastul plan de democratizare a Orientului Mijlociu, din care procesul lui Saddam Hussein este, poate, singurul rezultat concret", scrie publicatia. Le Figaro continua spunand: Bush "nu are, pana la urma, decat o alegere realista. Trebuie sa profite de infrangerea sa politica pentru a colabora cu democratii in vederea retragerii trupelor americane". "Bush, victima de razboi" titreaza si cotidianul Liberation (stanga), in opinia caruia "Rumsfeld, care mai mult ca oricine a proiectat si condus razboiul din Irak, a platit cu functia impasul in care acest razboi a plasat Statele Unite". "Sarcina succesorului lui Rumsfeld va fi de a gasi o maniera de a face ca aceasta retragere (din Irak), inevitabila deja, sa nu dea nastere la un alt dezastru pentru populatia irakiana... si mai ales la o umilire cruda a tarii sale", apreciaza Liberation, care conchide: "coborarea in infern a lui Bush este abia la inceput".
Un spion la Pentagon
Robert Gates (foto), nominalizat de presedintele George W. Bush pentru functia de secretar al Apararii, in locul demisionarului Donald Rumsfeld, are 63 de ani si a detinut, in perioada 1991-1993, postul de director al Agentiei Centrale de Informatii (CIA). Gates a absolvit Colegiul William and Mary in 1965, si-a obtinut masteratul la Universitatea Indiana in 1966, devenind doctor al Universitatii Georgetown in 1974. In prezent, este presedintele Universitatii A&M din statul Texas. Pe parcursul carierei, Roberts a lucrat ca analist CIA (1966-1974), a fost membru al Consiliului pentru Securitate Nationala (1974 -1979), presedinte al Consiliului National de Informatii (1983-1986) si adjunct al directorului CIA (1986-1989). In mai 1991, presedintele George Bush l-a numit in functia de director al CIA. Gates a activat in aceasta functie doi ani. Democratii au anuntat ca sustin acest demers, apreciind ca au fost create premisele unei schimbari a politicii SUA privind Irakul, relateaza CNN. "Salut aceasta schimbare. Cred ca va da un start nou eforturilor de gasire a unei solutii in Irak", a comentat un reprezentant al Partidului Democrat.
Femeile la putere
Avand-o in frunte pe democrata Nancy Pelosi, care, aproape cert, va fi speakerul Camerei Reprezentantilor, devenind cea mai puternica femeie din istoria de 218 ani a acestei institutii, femeile vor avea o prezenta record in Congresul american. Peste 70 de femei democrate si-au adjudecat cate un fotoliu in Camera reprezentantilor. Dupa alegerea lui Claire McCaskil si Amy Klobuchar, reprezentand statele Missouri, respectiv Minnesota, in Senat, vor activa, de acum inainte, 16 femei. In plus, numarul femeilor care vor detine functia de guvernator a crescut la noua, dupa alegerea lui Sarah Palin in fruntea administratiei statului Alaska. Opozitia manifestata fata de razboiul din Irak a contribuit la mobilizarea feminina, apreciaza Linda Fowler profesor de stiinte politice la Colegiul Dartmouth. Ea considera drept "un progres" faptul ca femeile implicate in politica, fie ca sunt democrate sau republicane, nu se mai axeaza exclusiv pe teme feministe. Cea mai mare organizatie de femei din Statele Unite, NOW-National Organization for Women, a salutat ascensiuea femeilor in politica americana, noteaza Rompres. Conform statisticilor provizorii, se pare ca scrutinul legislativ de marti a mai prilejuit un record - cea mai ridicata rata de participare la vot a tinerilor, in ultimii 20 de ani. Acestia au fost motivati sa participe la scrutin mai ales de opozitia lor fata de razboiul din Irak, arata sondajele de opinie, citate de Reuters. Aproximativ 24 la suta din cetatenii americani cu varste sub 30 de ani (cel putin 10 milioane de alegatori) si-au exercitat dreptul de vot in alegerile partiale. "Rock The Vote", organizatie civica a tinerilor, a precizat ca electoratul tanar a preferat candidatii democrati la o diferenta de 22 de procente, aproape de trei ori mai mult decat in randul altor grupuri de varsta, situatie care s-a dovedit cruciala in circumscriptiile in care cursa electorala a fost deosebit de stransa.
Mortul care s-a ales
O candidata democrata, Marie Steichen, a fost aleasa, prin votul de marti, intr-o jurisdictie dintr-un comitat rural din statul american Dakota de Sud (nord), desi aceasta decedase in urma cu doua luni, a anuntat un oficial al comitatului. Defuncta ar fi urmat sa ocupe un post din administratia locala, detinut pana in prezent de republicanul Merlin Feistner, pe care l-a invins cu 100 de voturi la 64. Un oficial din comitatul Jerauld, Cindy Peterson, a apreciat ca electoratul stia foarte bine ca respectiva candidata a decedat, cand a decis sa voteze in favoarea ei. Listele electorale s-au inchis la 1 august, iar Marie Steichen a decedat de cancer in septembrie, a precizat oficialul.
Razboaiele si scandalurile lui Rumsfeld
Demisia secretarului american al Apararii, Donald Rumsfeld, survine dupa sase ani extrem de agitati: doua razboaie, in Afganistan si Irak, scandalurile de rasunet international de la inchisoarea Abu Ghraib, de langa Bagdad, si cel de la Guantanamo Bay, din Cuba. Donald Rumsfeld, in varsta de 74 de ani, a condus Pentagonul incepand din ianuarie 2001. Atitudinea sa, mai mult decat ferma, i-a atras numeroase critici, atat din randurile armatei, cat si din exterior. Rumsfeld a ocupat functia de secretar al Apararii si in perioada 1975-1977, cand seful Casei Albe era Gerald Ford. Reintors la Pentagon, dupa un sfert de secol, a primit mandatul de a transforma armata americana in sensul reducerii efectivelor, sporirii supletei si adaptarii la realitatile de dupa incheierea Razboiului Rece. El s-a regasit in lumina reflectoarelor dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, preluand conducerea "razboiului indelungat" impotriva terorismului. Inlaturarea rapida de la putere a regimului taliban din Afganistan, in 2001, si invazia din Irak, in 2003, al carei artizan a fost Rumsfeld, i-au consolidat reputatia. El a reusit sa-l debarce pe seful diplomatiei americane din acea perioada, Colin Powell, profitand de legaturile sale privilegiate cu vicepresedintele Dick Cheney. La un moment dat, insa, in special pe fondul repetatelor critici si scandaluri legate de criza irakiana, chiar si pentru Rumsfeld au inceput sa apara neplaceri.

---

Despre autor: