Muzeul mortilor

Muzeul National al Medicinei din Statele Unite ale Americii are o serie de expozitii bizare care atrag anual mii de turisti curiosi, relateaza presa americana. Lenore Barbian, managerul colectiilor muzeului, arata reporterilor un borcan in care se aflau calculii biliari ai presedintelui Eisenhower. "Este un specimen depozitat in recipientul original, data acestuia fiind inscriptionata pe eticheta lipita pe borcan: 12 decembrie 1966; sex; masculin; varsta: 75". Barbian explica de asemenea ca recipientul a fost donat muzeului de catre sotia presedintelui. Pe un alt raft se afla o bucata de os, care aparent nu spune nimic. "Acestea sunt cateva veretebre care i-au apartinut lui John Wilkes Booth. Dupa ce a fost impuscat mortal, el a fost autopsiat, iar medicii legisti au luat aceasta mostra pentru a studia cum a trecut glontul prin vertebra cervicala, dupa care au scris totul in jurnalele medicale. Traiectoria glontului este reprezentata de acest tub de sticla. Maduva spinarii trecea exact pe acolo, astfel incat, atunci cand a fost impuscat, glontul i-a sectionat direct maduva spinarii, care se afla si ea in muzeu. Inainte, aceste exponate erau asezate alaturi de fragmente din craniul lui Lincoln, dar nefiind o asociere fericita, ramasitele lui Booth au fost indepartate" a mai povestit Barbian. Muzeele din Washington detin multe astfel de ramasite ale unor persoane faimoase sau infame. Se pare ca dintotdeauna fragmente din corpurile celebritatilor au reprezentat ultime suveniruri pentru toata lumea. De secole, ele au fost colectionate si expuse in intreaga lume. Inca din Evul Mediu, crestinii pastrau moastele sfintilor in racle la care se rugau milioane de oameni. Mai recent, carnavalurile din America expun mumii ale unor criminali faimosi, iar natiunile comuniste expun si ele in cosciuge scumpe corpurile imbalsamate ale dictatorilor decedati - Lenin, Ho Chi Minh, Kim Il Sung.
Anomalii macabre
Mult mai recent, anul acesta, actorul William Shatner, care a jucat Capitanul Kirk din serialul "Star Trek", si-a vandut pietrele de la rinichi unui cazino care deja cumparase un sandvis cu branza pe care aparuse imaginea Fecioarei Maria. Exista si exponate mult prea macabre sau prea scarboase pentru a fi expuse, ele fiind incuiate si privite numai de catre specialisti. Exista de exemplu in muzee piciorul retezat al unui general, dantura altuia, tumori extirpate de la doi presedinti, creierul unui explorator faimos si al unui asasin renumit, mumia unui jefuitor de banci sau trupurile unor quintupleti. In orice caz, parerea generala este ca ce e mai interesant - sau cel mai rau - nu este expus privirilor turistilor, cum ar fi penisul faimosului jefuitor de banci, John Dillinger, care se afla la Muzeul Smithsonian de Istorie Naturala si care a fost subiectul a numeroase legende. Pe langa aceste exponate faimoase, mai exista, majoritatea ascunse in rafturi, diverse anomalii macabre din istoria medicinei - fetusi deformati, o minge uriasa de par extrasa din stomacul unei fete de 12 ani care obisnuia sa-si mestece parul si altele. Alan Hawk, manager al colectiilor istorice, scoate pentru reporteri o cutie de lemn care contine bine conservata tumora extrasa de la presedintele Ulysses S. Grant in 1885. Alaturi de aceasta se afla si tumora presedintelui Grover Cleveland, care a fost operat in 1893. "Presedintele Cleveland a fost operat in secret, pe un yacht, nimeni nu a stiut ca acesta avea cancer"
Batalia creierelor
Exista in muzee si numeroase mumii egiptene, iar in "incaperea mumiilor" se poate admira si un creier uman care pluteste in alcool. "Este creierul lui John Wesley Powell" explica David Hunt, managerul colectiilor muzeului de Antropologie. Powell a devenit un erou national in 1869, cand a reusit sa conduca prima expeditie prin Grand Canyon. De asemenea, el a explorat si a creat multe harti ale Vestului. Astazi, creierul lui Powell apartine muzeului Smithsonian pentru ca pe vremuri, Powell a facut un pariu cu prietenul sau W.J. McGee, presedintele Societatii National Geographic. "Cei doi glumeau contrazicandu-se care are creierul mai mare. Ca sa se convinga, cei doi au semnat un acord ca dupa moartea lor, pariul sa se verifice". Era perioada anilor 1890, cand oamenii de stiinta erau fascinati de studiul creierului geniilor, pe care le disecau pe toate partile, sperand ca vor descoperi secretul inteligentei lor. Cand Walt Whitman a murit in 1892, creierul sau a fost trimis la Societatea Americana Antropometrica pentru studiu. Din pacate, studiul nu a fost posibil, pentru ca un laborant a scapat creierul pe jos, stricandu-l. Cand Powell a murit in 1902, creierul sau a ajung in mainile antropologului Edward Spitzka, care l-a masurat si l-a comparat cu cel al prietenului sau. (Creierului lui Whitman cantarea 1,282 de grame; Turgeniev avea 2,012 de grame). Creierul lui Powell avea 1,488 de grame.
Si McGee a murit in 1912 iar dupa autopsie s-a stabilit ca acesta avea un creier care cantarea 1410 de grame. Powell a castigat pariul, desi nu a mai apucat sa se bucure de acest lucru.
Legenda lui Dillinger
John Dillinger, legendarul jefuitor de banci a iesit cu doua prietene la un film, in data de 22 iulie 1934. Cei trei doreau sa-l vada pe Clark Gable interpretand un gangster care a sfarsit pe scaunul electric in filmul "Manhattan Melodrama". Cand Dillinger a iesit din cinematograful din Chicago, agentii FBI l-au impuscat mortal. Aat de faimos era acest personaj, incat, dupa ce cadavrul a fost dus la morga, oamenii si-au impregnat batistele in sangele acestuia care ramasese pe strada. Moartea "Inamicului nr. 1" a tinut primele pagini ale ziarelor din intreaga lume, si de atunci, Dillinger este subiectul a nenumarate filme si carti.
Exista si o legenda conform careia niste indivizi i-ar fi amputat acestuia penisul enorm si ca acesta s-ar afla intr-un muzeu din Washington. "Este una din legendele urbane care circula de multa vreme. Cu toate acestea nu exista nici o dovada ca trupul ar fi fost mutilat in veun fel - in afara gloantelor care l-au ucis" a declarat John Fox, istoric al FBI. Nimeni nu stie astfel cu certitudine daca exista sau nu vreo ramasita a talharului in vreun muzeu din Statele Unite ale Americii. (M. BICA)

---

Despre autor: