Dupa interventiile presedintelui Basescu si premierului Tariceanu, cum ca scumpirea gazelor de la 11 noiembrie s-ar datora inflatiei, care, daca ar fi prea scazuta in acest sens, ar risca sa se reinflameze periculos in 2007, ceea ce era clar era faptul reprobabil ca Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor (ANRG) - in principiu, o entitate independenta - fusese supusa unor presiuni politice nelalocul lor si ca cedase acestor presiuni. Mai intai, pentru a scoate statistic inflatia cu fata curata in perspectiva aderarii la UE, institutia fusese instrumentata - fapt uitat sa fie mentionat atat de presedinte, cat si de premier - sa impinga cresterile de tarife la gaze in anul viitor. Mai apoi, insa, oficialitatile, vazandu-se cu sacii in caruta in privinta aderarii si cu o inflatie care se poate inscrie cu prisosinta in tinta prevazuta, au presat ANRG sa decida cresteri de tarife inca din acest an. Ceva insa cu adevarat plauzibil lipsea din scenariul inversarii deciziilor. Stransa cu usa, ANRG a iesit public si a dat explicatia adevarata. Aceasta este demolanta, evidentiind situatia dramatica in care a ajuns biata Romanie in urma unor privatizari nepotrivite si antinationale.

ANRG a propus un pret de 33 lei/mc pentru gazele livrate in retea din productia interna. OMV, care a preluat exploatarea si furnizarea gazelor de sonda in urma privatizarii Petrom - gaze care acopera insa vreo 30% din consumul total din tara - a cerut cel putin 410 lei/mc. Sa nu ne retinem a spune clar - ceea ce ANRG s-a ferit sa sublinieze - ca OMV a facut aceasta cerere cu spatele asigurat de impunerea de catre Uniunea Europeana a desfacerii gazelor din productia interna in Romania la ""paritate"" cu pretul gazului din import, prevedere incredibil acceptata de negociatorii romani. Nu mai discutam aici lipsa de temei a unei asemenea impuneri facute in numele, chipurile, punerii pe acelasi plan a celor ce detin cu cei ce nu detin resurse proprii de gaze. Murdaria acestei impuneri s-a evidentiat cu atat mai mult cu cat, pe cand se presa pentru acceptarea de catre Romania a unei asemenea prevederi, se faceau presiuni si pentru ""privatizarea"" (de fapt instrainarea) exploatarii resurselor romanesti de gaze, cu alte cuvinte pentru ca firme straine, si nu statul roman, sa preia cadoul unor profituri fabuloase rezultand din preturi crescute impus si nu din situatii de piata. Cu spatele asigurat, OMV a amenintat ca nu va livra gaze in retea sub pretul cerut. Fara nici un suport politic romanesc - caci, vai Doamne!, cum sa suparam cumva OMV sau Uniunea Europeana! - ANRG n-a avut decat sa cedeze, marind tarifele la consumator de o asemenea maniera incat sa acopere preturile cerute de OMV. Alternativa ar fi fost ca ANRG sa lase fara gaze milioane de consumatori din anumite regiuni tocmai in prag de iarna. Desi, cu un sprijin politic minim, ANRG putea fie sa amendeze masiv OMV, fie chiar sa-i retraga licenta de exploatare a gazelor.

Sa nu ne ferim a numi direct santaj manevra OMV! Ajutor ingrozitor, inspaimantator este ca avem de-a face cu o santajare a Romaniei cu gaz romanesc, cu gaz lasat de Dumnezeu romanilor! Un gaz pe care insa, si mai aiuritor, ingrozitor si inspaimantator, niste politicieni verosi, care au fost anti-romani, i-au cedat exploatarea unor straini!