Raportul de tara al Comisiei Europene, prezentat in legislativul UE la 26 septembrie aducea o veste buna si una rea autoritatilor de la Bucuresti in ceea ce priveste mult asteptata aderare la blocul comunitar. Astfel, raportul recomanda ca Romania si Bulgaria sa devina membre ale Uniunii la 1 ianuarie 2007, insa Comisia Europeana a pregatit un mecanism care ii va permite sa ajute Bulgaria si Romania sa continue reformele si va insista ca aceste doua tari sa prezinte rapoarte regulate, incepand din martie 2007. Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, care a subliniat necesitatea luarii unor masuri suplimentare pana la momentul aderarii efective la UE, avertiza ca, daca Romania nu vor indeplini obiectivele, Comisia Europeana nu va ezita sa activeze clauzele de salvgardare prevazute in Tratatul de aderare. In plus, asa cum se preciza in raportul publicat in septembrie, dupa aderare, "daca fi nevoie, Comisia va lua masuri de acompaniere pentru a preveni sau remedia orice deficienta care va persista, in scopul asigurarii unei aderari fluente a ambelor tari. Acestea includ clauze de salvgardare, masuri de tranzitie, corectii financiare pentru fondurile europene alocate si un mecanism de cooperare si verificare pentru sistemul judiciar si lupta impotriva coruptiei".
Clauzele de salvgardare privind justitia si afacerile interne sunt strans legate de functionarea sistemului juridic. Exemple de domenii in care pot fi aplicabile clauzele sunt procedurile de faliment, procedurile privind chestiuni conjugale si chestiuni de responsabilitate parentala, acuzatiile dovedite sau Mandatul de Arestare European.
Concret, Comisia poate suspenda temporar Romaniei si Bulgariei drepturile specifice care deriva din legislatia si standardele UE. De exemplu, poate acorda statelor membre dreptul de a refuza recunoasterea automata si punerea in aplicare a unor anumite decizii judecatoresti penale sau civile si a mandatelor de arestare fie din Romania, fie din Bulgaria.
Mecanisme de verificare post aderare
In acelasi timp, dupa cum a indicat raportul Executivului UE, Comisia va stabili un mecanism prin care va coopera si verifica progresul facut dupa aderare in cadrul reformei sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei si a crimei organizate. Astfel, atat Bulgaria, cat si Romania vor trebui sa raporteze, regulat, despre progresul inregistrat cu privire la obiectivele masurabile asumate. Primul raport trebuie depus pana la data de 31 martie 2007. Rapoartele Comisiei vor evalua daca punctele de referinta au fost atinse, daca este nevoie sa fie adaptate si pot cere rapoarte suplimentare asupra progresului daca acest lucru este necesar. Acest mecanism va continua pana cand obiectivele vor fi indeplinite. Daca una dintre cele doua tari esueaza in indeplinirea obiectivelor in mod corespunzator, Comisia va aplica clauzele de salvgardare amintite mai sus. Acest mecanism urmeaza sa intre in vigoare dupa consultari cu statele membre, la 1 ianuarie 2007.
Concluzii critice la adresa Justitiei si coruptiei
Concluziile raportului de tara din aceasta toamna indicau faptul ca "in cadrul combaterii coruptiei la nivel inalt Romania a facut progrese semnificative din luna mai atat in ceea ce priveste completarea cadrului legislativ, cat si in stabilirea unei investigatii serioase non-partizane a unor cazuri la nivel inalt care au dus la acuzari si proceduri judiciare". Principalele provocari in cadrul combaterii coruptiei au fost enuntate de Comisia Europeana ca fiind "asigurarea stabilitatii si ireversibilitatii progreselor recente in cadrul investigatiilor non-partizane serioase. In al doilea rand, toti actorii politici trebuie sa isi demonstreze angajamentul de combatere a coruptiei, asigurand faptul ca nimeni nu este deasupra legii". In acest context, raportul a criticat activitatea din cadrul Parlamentului Romaniei, afirmand ca in forul legislativ "au fost constatate cateva incercari de a reduce substantial aceste eforturi". "In Parlament au existat cateva incercari de a reduce eficienta propusei Agentii Nationale de Integritate in timpul dezbaterii proiectului de lege in Parlament, prin care Romania se angaja sa adopte Strategia nationala si Planul de actiune impotriva coruptiei. De asemenea, si in Parlament s-a incercat schimbarea procedurii de numire atat pentru Procurorul General al Romaniei, cat si pentru Seful Directiei Nationale Anticoruptie, ceea ce ar fi adus din nou incertitudine asupra legalitatii si institutionalitatii cadrului anticoruptie", avertiza raportul din septembrie. "Nu este inca sigur faptul ca toti judecatorii au suficiente cunostinte de specialitate pentru a audia si judeca cazuri complexe referitoare la ilegalitati financiare si economice", adauga raportul. In plus, se sublinia ca nu s-a realizat nici o punere sub acuzare finala in cazurile de coruptie la nivel inalt rezultate din noile investigatii realizate de DNA in septembrie 2005.