Copii plecati de la coarnele plugului. Pana mai an, bratele lor firave ridicau nspre cer cu puteri nenchipuite furca ngropata n fan. Palmele crapate cerneau tarana faramata de seceta sau ngrasata de inundatii. Acum spera la un viitor fericit.

In gospodarie ngrijeau animalele si aveau grija de fratii mai mici. Saraci cu totii, se hraneau cu fructe sau strangeau legume din gradina muncita de ei. Familia avea ce pune pe masa. Dar scoala era neglijata. Situatia s-a schimbat la Iasi. Concurati de colegi foarte buni, 20 de copii isteti selectati din mediul rural au acum rezultate stralucite la scoala de la oras. Au fost alesi n special din clasele primare, chiar din clasa I, dar si mai mari. Acum mai alearga pe camp doar sambata, n week-end.

DIN SARACIE. Pana mai ieri, truditori ai pamantului n catunele uitate de timp ale judetului. Agricultori mpinsi de la spate de mama si tata. Tineau loc de parinti surorilor si fratilor mai mici. Se ncalzeau la lampa si-si faceau rugaciunea n coltul plin de igrasie al bordeiului din chirpici. Pana cand cineva i-a remarcat si, printr-un program social special, i-a luat la oras, sa nvete ""carte adevarata"". Gospodaria a ramas n grija celorlalti pana cand ei nsisi se vor ntoarce cu bani si vor repara ceea ce saracia a distrus: destinele taranilor ajunsi la sapa de lemn.

SCOALA GENIILOR. Acum, ajunsi la oras, mangaie cu penita de premiant filele Gazetei de Matematica. Silabisesc buchea marilor descoperiri ale lumii (le stiu deja pe dinafara). Watt, Pascal, Armstrong, Newton: sunt poreclele lor binemeritate. Chiar asa si spun ntre ei! Majoritatea au 10 pe linie si premiul I la fiecare sfarsit de an. Elevi la ""scoala inteligentelor"". Intr-o institutie model unic n Romania. Scolari cu IQ 132. AtAt are Marincean Ion. A luat locul locul II la olimpiada judeteana de matematica. Si ceilalti copii au strans o multime de diplome. Au avut sansa de a se ridica din saracie si neputinta. De acolo unde s-ar fi pierdut. Acum sunt primii n clasele unde nvata - la o scoala obisnuita din Iasi - ""B.P. Hasdeu"" sau la un liceu de elita - cel de Informatica.

INCEPUT CU TESTARI. Acum doi ani, o echipa de specialisti a cutreierat satele ndepartate ale Iasiului n cautare de copii destepti proveniti din familii numeroase, aflate n nevoie. Principalul criteriu de recrutare a fost situatia materiala precara a familiei. Au gasit copii care si faceau lectiile la lampa ntr-o casa darapanata lipita cu lut si construita din chirpici. IQ-uri ridicate dupa testari numeroase trecute cu succes. Au ajuns la copiii care nu aveau nici masa pe care sa scrie, nici soba la care sa se ncalzeasca; si faceau lectiile dupa ore, la scoala din comuna. Acasa nu prea mai apucau sa nvete. Si efectele deja se vedeau, ramaneau n urma cu materia, cel putin fata de cei de la oras. ""O statistica arata ca sub 2% dintre copiii din mediul rural ajung sa urmeze o forma de nvatamant superior. Inteligentele de la tara se pierd n totalitate. Asa mi-a venit ideea crearii modulului de excelenta pentru acesti copii.
Dupa primirea, cu greu, a aprobarii de la autoritati, o echipa mixta de la Directia pentru Protectia Copilului si Inspectoratului Scolar Judetean a facut verificari minutioase n toate catunele si a strans acesti elevi dupa doua criterii: unul social si altul ce priveste nzestrarea lor"", povesteste Pintilie Penciuc, director al Directiei pentru Protectia Copilului Iasi si presedinte al Asociatiei pentru Dezvoltarea Programelor Sociale. Organizatia nonguvernamentala vine n sprijinul institutiilor statului, avand grija de acesti copii n perioada extrascolara.

Citeste si:

STUDIOSI. Asa au transformat acesti copii, la propriu,
sapa-n condei si brazda-n calimara. Ei nu se mai pierd n anonimatul catunelor de provincie ale judetului. Nu se mai poticnesc n clisa taioasa a lipsurilor. Au trecut de la lampa cu gaz si soba din lut n fata calculatorului, de la catedra stirba si tabla ciobita a salii de clasa, ncropita uneori chiar si ntr-un fost grajd, la Pocreaca sau Cioca-Boca, n laboratorul de fizica si informatica al unei scoli decente n Iasi.
Cel mai adesea, obiectivele serviciilor sociale si propun diminuarea unor disfunctionalitati, cum ar fi reducerea riscului de abandon familial sau scolar ori diminuarea fenomenului de abuz asupra copilului. ""Se urmaresc nu numai recuperarea ramanerilor n urma, ci si dezvoltarea intelectuala si scolara a copiilor pe termen lung. De aceasta data dorim dezvoltarea potentialului copiilor pornind de la punctele forte, de la faptul ca ei sunt deosebit de nzestrati, dar nu au posibilitati. Practic, si ei aveau un handicap, acela de a fi prea destepti"", spune directorul Pintilie Penciuc.

SATE FARA SCOALA. Decat premianti la sat, mai bine olimpici la oras. Cunoscuta zicala, fortata astfel, se potriveste de minune acestor copii. Se stie ca inconvenientele scolii la tara sunt numeroase. In loc sa se pregateasca pentru teza, ei sunt trimisi la coasa sau sa aiba grija de pruncul mai mic, vesnic flamand. Acolo, chiar daca ar fi fost timp pentru scoala, pentru meditatii, n-ar fi avut cum sa ajunga la un nivel decent al cunostintelor. Mai mult, n unele catune, scoala nici nu exista, doar la centrul de comuna, dar si aceasta mai ca se darama. Un exemplu este satul Corcodel, din comuna Grajduri. Cadrele didactice - suplinitori care n pauza dintre rarele ore la care sunt prezenti se ncalzesc cu un vin sau o tuica fiarta - sunt n majoritatea cazurilor navetisti care nu mai ajung la timp sau deloc pe vreme urata. Un adevarat fiasco. Cel putin n judetul Iasi. Dar astfel de carente se oglindesc si n sondajele la nivel national.

ALEG INFORMATICA. ""Despre Iulian Anghelus din clasa a VI-a pot spune ca e un geniu, foarte bun la matematica, informatica, de altfel majoritatea se ndreapta catre informatica, le place calculatorul"", este de parere Simona Topita, educator, cea care are grija de copiii cazati la vilele Directiei pentru Protectia Copilului. Profesoara de matematica de la Scoala ""B.P. Hasdeu"" spune ca baiatul stie rezolvarea exercitiilor nca dinainte de expunerea enuntului. De altfel, dupa un an de nvatat la modulul de excelenta, unul dintre copii a intrat la liceul de informatica, unde a fost admis printre primii ntre 300 de candidati. ""Baiatul spune ca ar fi intrat primul daca ar fi avut timp mai mult pentru a recupera din materie, pentru ca la tara a nvatat cum a nvatat"", adauga Pintilie Penciuc.

IEsItI DIN COMUN