Masina de scris si roba de avocat la "Zece pentru Romania"

Scriitori si avocati. Si unii si altii manuiesc cuvintele. Cat de importanta este meseria de avocat pentru evolutia societatii romanesti? Dar cea de scriitor? Cat de cunoscute sunt elitele acestor bresle? Ce reprezinta aceste profesii in Romania? Nu cumva valoarea este neglijata de dragul notorietatii? Cea mai ampla cercetare sociologica realizata vreodata la noi - inclusa in proiectul "Zece pentru Romania", initiat de Realitatea TV - cauta raspunsuri la aceste intrebari. Ieri seara, romanii i-au putut vedea pe evidentiatii acestor bresle, literati si avocati, sustinandu-si pledoariile. Scriitorii au fost reprezentanti de celebrul romancier Nicolae Breban, iar avocatii de o experta in arta elocintei, Ana Diculescu Sova. In sala au fost prezenti membri ai institutelor care au realizat cercetarea (CSOP, CURS, IMAS, INSOMAR), iar pe scena au urcat, de aceasta data, "judecatorii" - ziaristii comentatori: Tudor Octavian, Catalin Avramescu, Corina Dragotescu si Ovidiu Nahoi. Programul de televiziune pe care Realitatea TV il realizeaza pe baza cercetarii sociologice are rolul de a mari vizibilitatea publica a adevaratelor valori ale societatii, lasand la o parte notorietatea, deseori lipsita de substanta. Din acest motiv, subiectii studiului au fost selectati din interiorul breslelor, adica din randul conoscatorilor.
Avem scriitori, n-avem nume
Pe primul loc in topul criteriilor prin care se cern valorile in interiorul breslei lor, scriitorii au pus talentul. In opinia lui Nicolae Breban, talentul apare in prima faza. Apoi, dupa 35-40 de ani, consecventa si cultura isi spun cuvantul. Realizatorul emisiunii, Mihai Tatulici, a evidentiat un fapt: in perioada comunismului cartile scriitorilor romani erau cautate si citite, insa tranzitia le-a facut sa incremeneasca pe rafturi. Sociologii spun ca de vina este concurenta puternica a mass-media, scriitorii sustin ca una dintre cauze este lipsa criticilor, in timp ce ziaristii apreciaza ca un marketing cultural agresiv ar readuce cartea in topul vanzarilor. Catalin Avramescu a constatat ca experimentarea excesiva practicata de scriitorii romani nu este pe gustul publicului, iar Tudor Octavian a subliniat ca "avem scriitori, dar n-avem nume". Iar acolo unde avem "varfuri", acestea sunt mai degraba rodul institutionalizarii unui anumit tip de valoare, cum ar fi triada filosofilor Plesu-Patapievici, Liiceanu.
Avocatul, inger si demon
Daca scriitorii au spus ca talentul este primul reper in profesia lor, avocatii au alta parere. Peste 80% din esantionul de 198 de avocati chestionati considera ca, in profesia lor conteaza in primul rand sa fii bine pregatit profesional si permanent informat. Despre frumusetea meseriei de avocat si importanta ei in societate a vorbit Ana Diculescu Sova: "Este o profesie foarte bine structurata deontologic, o profesie fundamentala. Din pacate, ea este perceputa mai mult prin exceptiile ei rele". In continuarea pledoariei sale, Sova a apreciat ca avocatura pune in valoare principiile democratiei intr-un mod spectaculos. Ea a avut cuvinte de lauda si pentru colegii mai putin mediatizati - "civilistii" si "comercialistii" - aratand ca "unii dintre ei sunt genii in meserie". Ziaristii nu s-au lasat convinsi. "Nu degeaba Mantuitorul i-a dat afara din Templu pe acesti oameni alaturi de negustori. (...) Dintre toate profesiile din Romania, poate cea mai daunatoare, cea mai nereformata e cea a juristilor", a apreciat Avramescu. Sova a replicat imediat: "Multi au vrut sa ne scoata din cetate si vedeti ca rolul nostru e in crestere". "Avocatii sunt oameni activi, incisivi si creatori" - a adaugat ea. Ovidiu Nahoi a continuat corul criticilor, apreciind ca "daca avem o problema, avem din partea instantelor si parchetelor nereformate". "Avem o problema de fond cu justitia, iar dumneavoastra spuneti ca avem o problema de genialitate", a sustinut Tudor Octavian, la randul sau. Bineinteles ca reprezentantul avocatilor nu a lasat fara replica nici o acuzatie. (O.B.)

---

Despre autor: