Presedintele georgian, Mihail Saakasvili, care a descris recent avionele Iliusin utilizate de Ministerul rus al Situatiilor de Urgenta pentru deportarea georgienilor din Rusia drept "carute", si-a demonstrat din nou apetitul netarmuit pentru comparatii provocatoare si socante, asemuindu-i de aceasta data pe georgieni evreilor. Desi aceasta este o comparatie cum nu se poate mai nepotrivita.
Este greu sa gasim doua tari in aceasta lume care sa fie mai diferite una de alta ca Georgia si Israelul. Sa incepem cu faptul ca Israelul isi controleaza teritoriul intr-un grad care-l depaseste cu mult pe cel al altor tari si la care Georgia nici nu poate visa. Apoi trebuie sa remarcam ca, in interiorul Georgiei, presedintele Saakasvili nu este in mod clar atat de amenintat de lucrurile care il ameninta pe orice lider israelian daca face un singur pas nesigur. Acest lucru se datoreaza faptului ca, spre deosebire de teritoriul georgian, Mihail Saakasvili controleaza puterea intr-un mod pe care omologul sau israelian nici macar nu si l-ar putea imagina. In general, democratia israeliana este in mod evident fundamental diferita de versiunea georgiana.
Totusi, in ciuda tutoror acestor discrepante, comparatia dintre georgienii persecutati si evreii haituiti este una nimerita. Mihail Saakasvili a profitat inca o data de greselile Moscovei si s-a folosit de un moment in care chiar si cei care sunt complet de acord cu politicile urmate de autoritatile ruse cu privire la georgieni trebuie sa recunoasca execesele campaniei intreprinse de Rusia. In acelasi timp, atunci cand presedintele Saakasvili il numeste ca fiind idolul sau nu pe Davidul georgian (regele georgian David IV a fost unul dintre cei mai mari monarhi medievali ai tarii), ci pe Davidul israelian - David Ben-Gurion, fondatorul statului Israel - nu poate sa nu flateze orgoliul israelian. Ce alt lider strain ar vorbi atat de direct despre faptul ca este gata sa ia modelul isrealian drept exemplu?
Presedintele Saakasvili profita in mod clar de pe urma vizitei sale in Israel. Acest lucru se poate spune si in privinta conducerii israeliene si nu este vorba doar de contractele militare semnate cu Tbilisi. Cei care sunt numiti "rusi" in Israel nu provin doar din Rusia, ci si din alte foste republici sovietice: nou numitul vicepremier israelian Avigdor Lieberman este de exemplu din Moldova. Asta inseamna ca in Israel traiesc si "rusi" din Georgia. Si este putin probabil ca israelienii "rusi" care provin chiar din Rusia sa fie infestati cu puternice sentimente anti-georgiene in semn al solidaritatii lor cu tara din care au fugit. Asadar, din punctul de vedere al politicii interne israeliene, apropierea de Mihail Saakasvili reprezinta un gest politic deschis facut de guvern in directia emigrantilor din fosta URSS.
Si ce se poate spune despre Moscova, care a protestat zgomotos fata de efectuarea vizitei? Pentru orice ar fi luptat in ultimul timp Moscova, ea a sfarsit prin a se rani pe sine. In decursul recentei vizite intreprinse de premierul israelian Ehud Olmert in capitala rusa, i se explica adesea ca Israelul nu are motive sa se teama de comertul rus de arme cu Siria. Partea israeliana considera ca Siria ii este dusman, insa a trebuit sa accepte totusi faptele. Insa Israelul a facut apoi o miscare de contracarare. Mesajul mascat care ii este trimis Moscovei poate fi definit astfel: ne-ati fortat sa spunem ca nu avem de ce sa ne temem de livrarile ruse de arme catre Siria. Ei bine, hai sa jucam dupa aceleasi reguli: acum voi trebuie sa spuneti ca comertul israeliano-georgian cu arme nu reprezinta nici o amenintare. si atunci putem considera ca suntem chit.
Comentariu publicat in cotidianul Kommersant si preluat de Agentia "Rusia la zi"