"Deschiderea" spre Occident

La sfarsitul anilor '50 s-au demolat cladirea Muzeului Simu si imobilul in care locuise Titu Maiorescu in Bucuresti. Pe locurile lor s-au construit doua blocuri care se vad si astazi, de opt etaje, denumite ONT si "Eva", deopotriva cu parcarile din dreptul lor si cu platanii saditi tot atunci prea aproape unul de altul.
La parterul primei cladiri a fost deschis un birou al Oficiului National de Turism "Carpati", unde vilegiaturistii occidentali, foarte putini la inceputul anilor '60, primeau Ghidul Bucurestiului, harta Romaniei si explicatii despre locurile pe care vroiau sa le viziteze. Tot de acolo erau indrumati spre hotelurile care aveau camere libere. Din 1965 puteau fi cazati si in complexul studentesc Grozavesti sau in locuinte particulare care aveau contracte cu ONT-ul. Cursul oficial al dolarului, cotat cu 12 lei, era ridicat la 18 lei de o prima care se aplica oricarei valute apusene. ONT-ul achizitionase un lot de autocare Chausson, apoi unul de Fiat-uri. Din 1967, turistii si comis-voiajorii straini puteau inchiria un Hillman alb de patru locuri din cele doua sau trei duzini importate din Anglia. Pentru oamenii cu dare de mana existau doua Chryslere mari, negre, cu sofer...
Miranda Martin, Jimmy Fontana si Celentano
In vara anului 1967 s-a deschis in complexul de langa Casa Scanteii o ampla expozitie industriala italiana. Pe durata ei, cativa solisti de muzica usoara, intre care Miranda Martin, Jimmy Fontana, membrii clanului Celentano au sustinut cateva concerte pe scena Salii Palatului. In Sala de Marmura a Cercului Militar s-a desfasurat o parada a modei cu manechine ale unor mari case italiene. In acelasi context a venit la Bucuresti Angelo Litrico, croitor de lux - care isi avea atelierul in centrul Romei, pe Via Veneto. Angelo Litrico ii croise un costum lui Kennedy, altul lui Hrusciov si cususe un costum pentru Gamal Abdel Nasser, presedintele Egiptului, iar afirmatia sa inteligenta, formulata intr-un interviu, ca in felul acesta nu facuse altceva decat sa teasa steagul pacii, ii sporise notorietatea.
Regimul de atunci imbina "deschiderea" inspre Occident cu magulirea vanitatii unor oameni politici apuseni. Tot in 1967 fusese tradus, editat si lansat la Bucuresti romanul lui Luigi Preti, "Tinerete, tinerete", scriitor de duminica dar ministru de Finante in guvernul italian de atunci. Autorul venise bucuros la Bucuresti, pentru a participa la lansarea cartii sale.
In 1965, tot vara si tot in acelasi complex din Piata Scanteii, fusese inaugurata o mare expozitie industriala vest-germana, desi pe vremea aceea Romania inca nu stabilise relatii diplomatice cu Republica Federala Germana. Aceasta se intampla la doi ani dupa o expozitie americana de proportii mai mici, deschisa in vechea cladire cu dimensiuni de hala de pe malul Lacului Herastrau. Nu trecusera decat trei ani de cand avusese loc aici, cu prilejul celui de-al treilea congres (dupa vechea numaratoare) al Partidului Muncitoresc Roman, o expozitie menita sa infatiseze "Ultimele cuceriri ale stiintei si tehnicii sovietice". Ii taiasera panglica Gheorghiu-Dej si Nichita Sergheevici Hrusciov, sosit atunci, in iunie 1960, in penultima sa vizita in Romania (ultima producandu-se in iunie 1962). La inaugurarea expozitiei sovietice luasera parte si ziaristi occidentali, cu care liderul Kremlinului dialogase bine dispus si neprotocolar in dreptul restaurantului "Miorita", pe un gazetar american mangaindu-l pe obraz. Scriitorul Boris Buzila, martor ocular al scenei, are cateva pagini memorabile in acest sens in volumul sau, "In prezenta stapanilor".
Expozitia ianugurata de Dej si Hrusciov in 1960 avea sa ramana si ultima expozitie industriala sovietica deschisa la Bucuresti. In deceniul al saptelea al secolului trecut doar trei tari occidentale aveau sa mai deschida la noi expozitii de anvergura (SUA, Germania Federala, Italia).
Balci propagandistic
Pavilionul de langa Casa Scanteii fusese construit la inceputul anilor '60. Cea dintai manifestare petrecuta sub cupola care avea sa se rasuceasca inspre interior nu peste mult timp fusese un balci propagandistic consacrat incheierii colectivizarii fortate din 1962, unul din cele mai criminale episoade din istoria tarii. Fusesera adusi acolo 11.000 de tarani, cifra egala, chipurile, cu aceea a taranilor morti in rascoala din 1907, numar care trebuia impartit cu 10 sau chiar cu 20 pentru apropierea de realitate. Luasera cuvantul atunci Gheorghiu-Dej si Tudor Arghezi. In 1965, cu prilejul expozitiei germane, la care participau concerne si firme importante, erau expuse in pavilion ultimele tipuri de Mercedes, inclusiv Pullman-ul 600. Oameni care locuiau in provincie veneau anume sa le vada, adunand cu pietate pliantele si prospectele tiparite impecabil pe hartie cretata.
Daca vest-germanii excelau prin instalatii industriale, in 1967, la expozitia lor, italienii prezentau, in afara de un automobil decapotabil sectionat, care infatisa in detaliu structura motorului, produse de larg consum si aparatura electrocasnica. Frigiderele Indesit starneau o admiratie aparte intr-o tara in care inca se mai foloseau racitoare alimentate cu blocuri de gheata.
La expozitia italiana deschisa in 1963 pe malul Lacului Herastrau fusesera aduse cateva tipuri de Fiat. Peste putin timp ele apareau, expuse spre vanzare, in unicul magazin de automobile din Bucuresti, aflat la intersectia Bulevardului Magheru cu Strada Jules Michelet. Dupa patru ani, unii si-au amintit de acest episod, insa nici produsele de larg consum, nici aparatele electrocasnice prezentate la expozitia industriala italiana din 1967 n-au ajuns in magazinele din Bucuresti. "Deschiderea" spre Occident isi avea limitele sale.

---

Despre autor: