A venit randul Spaniei si Italiei sa intampine optimismul muncitorilor romani cu usa inchisa in nas dupa aderare.

""Cred ca romanii vor emigra in tarile latine, mai intai in Spania si in Italia. Unii vor merge in tari precum Grecia, dar majoritatea vor merge in Spania si Italia"", declara saptamana trecuta euroobservatorul Mircea Cosea, citat de Radio Polonia. El relua mesaje similare transmise Occidentului de catre presedintele, premierul si ministrul de Externe al Romaniei, care s-au straduit sa explice care vor fi destinatiile favorite ale romanilor, dupa aderare. Relaxarea cu care politicienii romani au incercat sa minimalizeze restrictiile pietei de munca din Marea Britanie si Irlanda, pentru muncitorii romani au dus insa la un efect de bumerang. Din prea multa accentuare a latinitatii romanesti, Spania si Italia n-au stat prea mult pe ganduri, iar legaturile culturale si lingvistice nu au contat prea mult in luarea deciziei lor de a se alatura grupului tarilor care vor limita accesul romanilor pe pietele lor de munca.

VACCIN POLITIC. Ca sa fie toate spoturile negative focalizate bine pe Romania si Bulgaria, vecinii unguri anunta ca se gandesc la un set de masuri pentru reducerea accesului fortei de munca romanesti pe piata lor, in perioada imediat urmatoare aderarii. De unde aceasta masiva reticenta fata de muncitorii romani? Simplu: daca valul de aderare din 2004 constituia un experiment prost gestionat in laboratoarele sistemului de imigratie din UE, Romania si Bulgaria au de-a face cu vaccinul politic rezultat din dezechilibrele cu care s-au confruntat statele vechi ale Uniunii dupa invaziile imigrantilor din Europa Centrala si de Est.

FORZA ITALIA SI NU PREA