Unul dintre cele mai populare localuri din stravechiul Pompei a fost deschis din nou, dupa doua mii de ani, relateaza presa internationala. Este vorba despre un bordel stravechi, ale carui fresce erotice au fost expuse publicului, dupa o lunga munca
Unul dintre cele mai populare localuri din stravechiul Pompei a fost deschis din nou, dupa doua mii de ani, relateaza presa internationala. Este vorba despre un bordel stravechi, ale carui fresce erotice au fost expuse publicului, dupa o lunga munca de restaurare.
Bordelul a fost initial construit in centrul orasului antic, in apropierea unui forum local si este de fapt o cladire cu doua etaje, din caramida, la fiecare etaj aflandu-se cate cinci camere. Aceasta era mai mica si mai stearsa decat celelalte case din zona.
Lupanarul - al carui nume deriva de la termenul latin "lupa", care poate fi interpretat ca insemnand "prostituata" - a fost prezentat publicului recent, dupa ce specialistii s-au straduit timp de un an sa curete frescele si sa repare cladirea. Toata munca de restaurare a costat 253.000 de dolari.
Cladirea cu zece camere si o latrina s-a conservat destul de bine, fiecare camera avand pictata pe usa cate o fresca reprezentand scene diferite de sex. Specialistii cred ca probabil acestea sugerau specialitatea prostituatei din incaperea respectiva.
Etajul era probabil destinat clientilor mai bogati si mai bine vazuti. Paturile de piatra erau acoperite cu saltele si fiecare camera avea nume gravate pe ziduri, probabil numele prostituatelor si ale clientilor lor.
"Legenda conform careia Pompei era un oras vicios e adevarata si nu erau intr-adevar multe locuri <<de desfrau>> insa prostitutia - in adevaratul sens al cuvantului - se desfasura intr-un loc bine definit", a declarat Pietro Giovanni Guzzo, unul dintre arheologii care se ocupa de Pompei.
Un loc unic
Cladirea a fost dezgropata in anul 1862 si a trecut prin mai multe procese de restaurare, cea mai recenta avand loc in 1949, au povestit oficialii.
Ultima restaurare a avut ca obiect repararea crapaturilor care afectau structura de rezistenta a constructiei, restaurarea frescelor, care se decolorasera si capatasera niste nuante de galben pal.
Spre deosebire de "zilele de glorie", cand bordelul era plin, acum limita vizitatorilor este de zece persoane in acelasi timp. Masura a fost luata din cauza subrezimii constructiei.
Exista multe dovezi arheologice care confirma obiceiurile libertine ale locuitorilor din Pompei, in special in ceea ce priveste negutatorii bogati si marinarii care se opreau de fiecare data in cate un bordel cand se intorceau din calatoriile de pe mare.
De obicei, prostituatele erau sclave aduse de obicei din Grecia, dar proveneau si din alte tari. Pretul pe care acestea il incasau era echivalentul a opt pocale de vin, banii revenindu-i patronului sau patroanei lupanarului.
Potrivit desenelor si scrierilor descoperite, femeile care lucrau la bordel se numeau Myrtis, Callidrome, Cressa, Drauca, Fabia, Faustilla, Felicia, Fortunata, Helpis, Mula, Nica, Restituta, Rusatia si Ianuaria. De altfel, se pare ca nu numai femeile lucrau ca prostituate, ci si barbatii. "Erau clienti barbati, dar erau si femei care veneau la bordel", a declarat unul dintre arheologi.
"Oportunitati pentru intalniri amoroase erau o gramada in Pompei, insa Lupanarul era un loc unic. Era singura cladire special creata pentru a fi bordel. Aici, prostitutia se practica dupa legile romane: prostituatele nu aveau voie sa-si aleaga clientii", au mai povestit arheologii.
Eruptia
Vulcanul Vezuviu a erupt la data de 24 august, anul 79 i.H., distrugand infloritoarele orase romane Pompei si Herculaneum. Atunci au murit mii de persoane. Orasele, acoperite de un strat gros de material vulcanic si noroi, nu au fost reconstruite niciodata si au fost uitate in cursul istoriei. In secolul XVIII, Pompei si Herculaneum au fost redescoperite si excavate, aducand probe arheologice fara precedent despre viata de zi cu zi a civilizatiei antice. In vremea Imperiului Roman timpuriu, in Pompei traiau 20.000 de oameni, printre care negustori, mestesugari si fermieri care au exploatat solul bogat al regiunii, cultivand vita de vie si pomi fructiferi. Herculaneum a fost un oras in care au locuit 5000 de oameni, fiind o destinatie de vacanta preferata a romanilor bogati. Denumit dupa eroul mitologic Hercule, Herculaneum gazduia vile opulente si bai romane grandioase.
Eruptia a durat 18 ore. Pompeiul a fost ingropat sub un strat de cinci metri de cenusa, iar Herculaneum a fost ingropat sub aproape 20 de metri de noroi si material vulcanic. Unii locuitori ai orasului Pompei s-au intors ulterior pentru a-si scoate casele distruse de sub stratul de cenusa si pentru a-si salva bunurile de valoare, insa adevaratele comori au ramas acolo si au fost uitate. In secolul al XVIII-lea, un sapator de fantani a scos la suprafata, in locul unde s-a gasit orasul Herculaneum, o statuie de marmura. Administratia locala a excavat alte valoroase obiecte de arta, insa proiectul a fost abandonat. In 1748, un fermier a descoperit sub via sa urme ale orasului Pompei. De atunci, excavarile au continuat aproape fara intrerupere pana in prezent. In 1927, guvernul italian a continuat excavarile la Herculaneum, recuperand numeroase opere de arta: statui de marmura si de bronz si picturi de mare valoare. La Pompei au fost descoperite ramasitele a doua mii de barbati, femei si copii. Dupa ce au murit asfixiati, cadavrele lor au fost acoperite de cenusa, care a intarit si prezervat conturul corpurilor. (D.M.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.