Israelul a respins un spion KGB

Un milion de evrei-rusi au emigrat in Israel; ei au ziarele lor, partidele lor, deputatii lor. O viata puternica ruseasca pulseaza in Israel. Fireasca a fost decizia lui Vladimir Putin, presedintele Rusiei, sa infiinteze la Ierusalim un Centru Cultural Rusesc. Nefireasca a fost insa numirea dr. Aleksander Kriukov (53 de ani) ca prim-secretar al Ambasadei Rusiei in Israel si director al Centrului Cultural Rusesc. Cel putin asa cred serviciile secrete israeliene. Sefii Mossadului si ai Shin-Bet-ului s-au opus cu vehementa ca numitul Kriukov sa calce pamantul Tarii Sfinte. Putin l-a informat pe Ehud Olmert despre apropiata sosire in Israel a lui Kriukov, cu prilejul vizitei premierului israelian la Kremlin. Olmert nu avea atunci de unde sa stie ca Aleksander Kriukov a fost ofiter KGB si continua si astazi sa faca parte din serviciile secrete rusesti. Stiau de acest lucru responsabilii Mossadului, care bineinteles au informat Executivul politic al tarii. Serviciile secrete israeliene au subliniat ca rusul nu vine sa impulsioneze relatiile culturale dintre cele doua tari, ci sa spioneze. Kriukov a invatat la fabrica de spioni KGB din Moscova, si vorbeste curent ebraica. Este si traducatorul in ruseste a cateva carti ale scriitorilor israelieni de limba ebraica. El a fost activ inca inainte de caderea comunismului sovietic in cadrul programului kagebist "Fiii tarii", care prevedea infiintarea si finantarea a tot soiul de organizatii ale emigrantilor-rusi in diferite tari din lume si atragerea acestora in activitati subversive.
Sefii Mossad, ingrijorati
Sefii Mossadului au avertizat ca pericolul instalarii lui Kriukov in Israel e cu atat mai mare, cu cat el ar fi putut circula liber si cu folos in masa emigrantilor rusi si sa-i atraga in activitati de spionaj in favoarea "Mamei-Rusia". Refuzul autoritatilor israeliene de a-i acorda acreditarea dr. Alexander Kriukov ar putea sa tulbure relatiile ruso-israeliene. Care si asa nu sunt destul de reci. Israel nu vede cu ochi buni vanzarile de armament rusesc spre Iran si Siria, de unde, pe cai ocolite, ele ajung la Hezbollah si Hamas. Nici industrializarea atomica a Iranului de catre Rusia nu e pe placul Israelului. Acesta se teme ca Moscova va reactiona cu gravitate la refuzul de a i se acorda acreditarea diplomatica lui Kriukov, prin limitarea drepturilor de deplasare libera a diplomatilor israelieni in interiorul Rusiei. In Rusia functioneaza trei centre culturale israeliene, dar abia acum presedintele Putin a decis deschiderea unui Centru Cultural Rusesc similar in Israel. Incidentul diplomatic ar putea amana din nou inaugurarea acestui centru. Nu e pentru prima oara cand serviciile secrete israeliene au avut de a face cu asemenea probleme. Serviciile israeliene stiau ca predecesorul lui Kriukov, diplomatul rus Andrei Mucialov, prim-secretarul Ambasadei Uniunii Sovietice in Israel, si responsabil cu relatiile culturale, se ocupa cu spionajul. S-a evitat expulzarea sa, dar individul era urmarit de aproape si toti cei cu care spionul-rus dorea sa se intalneasca erau avertizati sa evite contacte cu el. De aceasta data, s-a luat o decizie extrema: pur si simplu, lui Kriukov i s-a refuzat viza de intrare in Israel.
Moshe Katzav: "Lupt pana la capat"
Presedintele israelian Moshe Katzav, acuzat de viol si hartuire sexuala, a declarat, duminica seara, ca refuza sa se autosuspende din functie, asa cum i-a sugerat procurorul general. "Intentionez sa lupt pana la capat ca sa imi demonstrez nevinovatia", a anuntat Katzav. Presedintele a subliniat ca "nu are intentia de a demisiona in acest moment", adaugand ca doreste sa "astepte decizia" consilierului juridic al Guvernului, Menahem Mazouz, care ocupa de asemenea functia de procuror general. Procurorul general al Israelului i-a recomandat presedintelui Moshe Katsav, in urma cu doua zile, sa se autosuspende din functie, pana la incheierea anchetei privind acuzatiile formulate impotriva acestuia. Procedura de destituire a presedintelui prevede reuniunea unei comisii speciale formate din 20 de deputati, pentru o dezbatere in prezenta presedintelui, sau a reprezentantului acestuia. In cazul in care 75 la suta dintre membrii acestei comisii speciale se pronunta in favoarea destituirii, masura trebuie ulterior aprobata de 90 dintre cei 120 de deputati. (D.E.)

---

Despre autor: