Filiera germana: afaceri ilegale ale Bundesdruckerei in Albania

Afacerile cel putin ciudate ale firmei germane Bundesdruckerei in Romania nu sunt o noutate. Divizia de Lupta impotriva Criminalitatii Economice a Biroului de Procuratura din Tirana a finalizat ancheta legata de licitatia privind pasapoartele biometrice castigata in 2001 de Bundesdruckerei. Potrivit raportului "Coruptie politica in Albania", care cuprinde si "Cazul Pasapoartelor", Curtea i-a gasit vinovati pe cei patru acuzati, condamnandu-i la intre unul si doi ani de inchisoare. Printre acestia se afla si seful Politiei Ordine Publica, prejudiciul adus Guvernului albanez fiind, potrivit Curtii, de peste un milion de dolari.
In baza unui raport criminalistic inaintat de Auditul Suprem de Stat Albanez, Biroul de Procuratura din Tirana a inceput investigatiile impotriva a patru acuzati, care, la vremea respectiva, detineau pozitii foarte inalte. Primul acuzat era ministrul Ordinii Publice, cel de-al doilea era directorul Politiei Ordinii Publice din cadrul ministerului, al treilea - directorul Agentiei Mandatelor Publice, iar cel de-al patrulea - directorul Departamentului Mandatelor Publice din cadrul Ministerului Ordinii Publice. Primul acuzat si cel de-al patrulea au fost acuzati de "incalcarea egalitatii intre participantii la oferte" (licitatii), de "abuz in serviciu" si "fals in acte", infractiuni instrumentate pe baza articolelor 258, 248 si, respectiv, 186/2 din Codul Criminalistic albanez.

Procedura de licitare

In martie 2001 Ministerul albanez al Ordinii Publice a initiat procedurile de selectie a unei companii care sa produca pasapoarte noi pentru cetateni, intrucat numarul celor actuale era foarte mic, suficient doar pentru inca vreo doua luni. Pe baza recomandarilor Ministerului Ordinii Publice, Guvernul albanez a aprobat un nou model de pasapoarte, continand elemente de siguranta noi, aditionale, precum si fonduri in valoare de 9.346.200 de dolari. Guvernul albanez a aprobat de asemenea ca cinci mari companii internationale sa ia parte la licitatie. Acestea au fost: Polaroid, din SUA, Bundesdruckerei Services International GmbH, din Germania, FTS-S.A.S., din Franta, Euroget Technologies S.A., Grecia, si De La Rue, din Marea Britanie.
Ministerul Ordinii Publice a infiintat doua Comisii, conform Legii Mandatelor Publice, una pentru a analiza ofertele, iar cealalta pentru a intocmi documentele necesare. Avand in vedere importanta procedurilor, suma implicata si faptul ca licitatia fusese amanata o data din cauza faptului ca firmele nu depusesera documentele conform legii albaneze, Ministerul Ordinii Publice si-a numit reprezentantul in fruntea Comisiilor.

Una dintre companii nu a fost anuntata

Ulterior, dupa ce au fost intocmite documentele necesare, acestea au fost distribuite catre patru companii, in loc de cinci, asa cum prevedea hotararea guvernamentala. In mod contrar legii, compania Polaroid nu a fost nici invitata, nici instiintata de data organizarii licitatiei, se arata in raport. Cu patru zile inainte ca ofertele sa fie facute publice, Ministerul Ordinii Publice a permis doar companiei Bundesdruckerei sa prezinte presei tehnologia necesara realizarii noilor pasapoarte. Celorlalte companii nu li s-a permis sa faca acest lucru.
In ziua in care ofertele publice au fost analizate, doi dintre membrii comisiei nu erau prezenti, fiind plecati in afara tarii. In ciuda acestui fapt, primul acuzat, alaturi de cel de-al patrulea, au cerut celorlalti membri sa semneze decizia, ca si cum ar fi fost prezenti la licitatie. Acestia au semnat in fals, pretinzand ca au fost prezenti la licitatie.
In cadrul primei etape de evaluare a ofertelor prezentate de cele patru companii de mai sus, compania Euroget a fost descalificata prima, intrucat nu avea experienta anterioara in producerea de pasapoarte.

Bundesdruckerei, favorizata din start

Numai ca ofertele depuse de Bundesdruckerei si De la Rue nu includeau si taxele ce ar fi trebuit sa fie platite Guvernului albanez, asa cum prevede legea.
Ambele companii au afirmat in mod expres ca ofertele lor nu includeau taxe catre Guvern intrucat ele nu erau supuse sistemului de taxe albanez. Comisia avea dreptul sa descalifice ambele companii, intrucat plata taxelor era o conditie necesara.
Cu toate acestea, insa, Comisia a descalificat pe acest temei numai compania De La Rue, permitand Bundesdruckerei sa ajunga la etapa finala a licitatiei, fara nicio explicatie in acest sens.
In cele din urma, compania Bundesdruckerei a fost declarata castigatoare a licitatiei, deoarece prezentase cea mai ieftina oferta.
Ulterior, Ministerul Ordinii Publice l-a autorizat pe cel de-al doilea acuzat, directorul Politiei Ordinii Publice, sa semneze contractul cu compania. Aceasta autorizare ridica suspiciuni deoarece, de regula, Directoratul General al Politiei este cel care detine autoritatea de a semna astfel de contracte. Cu toate acestea, compania a insistat si a refuzat sa semneze contractul, pe motiv ca nu era supusa sistemului de taxe albanez.

A refuzat sa semneze contractul

Au fost necesare inca o serie de discutii si negocieri cu compania pentru ca in cele din urma aceasta sa semneze contractul si sa inceapa instalarea echipamentelor necesare producerii noilor pasapoarte, in termen de sase saptamani. Compania a fost de acord sa semneze contractul numai cand Guvernul albanez a amenintat ca il va anula, dar si atunci, numai cu conditia ca acesta sa fie amendat.
De asemenea, compania a solicitat, iar al doilea acuzat a acceptat, ca unele elemente de securitate incluse in noul pasaport sa fie scoase, precum si ca firma sa fie scutita de obligatia de livrare a unor echipamente necesare sistemului de productie a pasapoartelor. Aceste schimbari au fost facute pentru a compensa valoarea taxelor pe care aceasta trebuia sa le achite fata de Guvern.
"De fapt, cel de-al doilea acuzat a aprobat producerea unui pasaport care era diferit fata de ceea ce ceruse in mod initial Ministerul Ordinii Publice. Ca rezultat al schimbarilor ilegale efectuate asupra contractului, paguba adusa Guvernului a fost in valoare de 1.385.092 dolari. Atunci cand contractul a fost semnat, inculpatul, contrar legii, nu a solicitat achitarea a 10% din acesta ca garantie. Conform contractului, compania trebuia sa inceapa instalarea echipamentelor necesare emiterii noilor documente in termen de 6 saptamani de la semnarea intelegerii", se arata in raportul privind coruptia politica din Albania.

S-a incalcat egalitatea dintre participantii la licitatie

Faptul ca primul acuzat, cel de-al treilea si cel de-al patrulea nu au invitat si nici instiintat compania Polaroid a fost considerat de Curte drept discriminatoriu (s-a incalcat egalitatea dintre participantii la licitatie, acuzatie argumentata prin articolul 258 al Codului Penal). De asemenea, Curtea a observat ca cei trei au actionat ilegal favorizand compania Bundesdruckerei sa participe in continuare la licitatie, cand aceasta trebuia sa fie descalificata, alaturi de compania De la Rue, intrucat niciuna nu inclusese in oferte plata taxelor catre Guvern. In loc de aceasta, primul acuzat si cel de-al doilea au descalificat-o numai pe cea din urma, permitandu-i celei dintai sa castige licitatia, ceea ce a fost, in mod evident, o incalcare a egalitatii intre participantii la licitatii publice.
In plus, primul acuzat si cel de-al patrulea au folosit documente falsificate, intrucat ceilalti doi membri ai comisiei nu erau prezenti la licitatie, fiind plecati in interes de serviciu. "Puteau semna numai la intoarcere, lucru ce era binecunoscut de catre acuzati", se arata in raport. Cel de-al doilea acuzat, directorul Politiei Ordinii Publice, a actionat in mod ilegal prin faptul ca a amendat contractul neavand autoritatea sa faca acest lucru.
Aceasta autoritate apartinea in mod exclusiv Comisiei Mandatelor. Actiunile sale au provocat Guvernului albanez pierderi de mai bine de un milion de dolari, fiind vinovata de abuz de putere.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe